ComenteazăCuprins:
În districtul ucrainean Kupiansk, anul școlar rusesc a durat doar o săptămână. Și asta pentru că zona din nord-estul Ucrainei, care s-a aflat sub ocupație rusă timp de mai bine de șase luni, a fost eliberată în toamnă de trupele Kievului.
În tot acest timp, situația educației din regiune a fost una complicată. Moscova și-a justificat întotdeauna invazia prin dorința de a apăra cultura și limba sa, despre care susține că sunt persecutate în Ucraina.
Autoritățile ruse nu s-au mulțumit deci să ocupe teritoriile, ci au încercat să cucerească și mințile oamenilor, prin instituirea unui sistem masiv de rusificare, în care manualele erau arme și tabla o linie de front, scrie Le Monde.
Astfel, în zonele ocupate, profesorii au fost nevoiți să aleagă: să colaboreze și să aplice programa de la Moscova, bazată pe predarea în limba rusă, sau să demisioneze, pe propriul risc.
„Nimeni nu știa ce să facă, ne era frică, trebuia să mâncăm, toată lumea încerca să se descurce”, a explicat pentru Le Monde Valentina, profesoară de matematică la Școala numărul 1 din Kupiansk.
Ea se numără printre cei care au continuat să predea după ultimatumul rusesc.
Tetiana, care predă geografie la Școala numărul 9, a făcut alegerea opusă: să părăsească școala, susținând că se temea pentru siguranța copiilor. „Am fi riscat foarte mult dacă am fi fost pro-ucraineni”, le-a spus ea jurnaliștilor francezi.
„Se va judeca de la caz la caz”
Profesorii care au continuat să predea sub ocupația rusă riscă acum sancțiuni serioase – de la interdicția de a preda până la închisoare. De la Kiev, un avertisment solemn a venit din partea lui Sergii Gorbaciov, mediatorul Ministerului Educației, care a cerut profesorilor din zona ocupată să evite „panta alunecoasă” a colaborării cu rușii.
Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât acuzația de „trădare” este aplicată diferit, în funcție de categoria profesională. Considerați „esențiali”, pompierii, medicii sau angajații din serviciile publice nu pot fi urmăriți penal dacă au continuat să muncească în zonele ocupate de ruși.
Pe de altă parte, legislația ucraineană îi pune pe profesori într-o situație specială: predarea unui program de învățământ care neagă identitatea națională este o infracțiune.
Cum se vor rezolva toate situațiile întâlnite în district?
„Se va judeca de la caz la caz, suntem conștienți de complexitatea situațiilor, de diferența dintre o colaborare voluntar și una sub constrângere”, a asigurat, mai temperat, mediatorul Ministerului Educației, citat de Le Monde.
„Nu mai era clar cine era cine, cine ce voia”
Însă dilema rămâne, scrie cotidianul francez. În februarie 2022, la începutul ocupației rusești, nimic nu părea să se fi schimbat în cele 22 de școli din districtul Kupiansk.
Cursurile au continuat să se desfășoare în limba ucraineană, în conformitate cu programa națională, iar salariile au fost plătite de ministerul de la Kiev.
Dar deja, într-un mod subteran, începuse să se strecoare neîncrederea. „Nu mai era clar cine era cine, cine ce voia”, și-a amintit Ludmilla, directoarea unei școli din Kindracivka, un sat din apropiere de oraș.
Pe coridoare, profesorii se evitau unii pe alții, fiecare închis în tăcerea sa.
Părinții au venit să-i cunoască pe profesori, în secret, desigur. Unii au amenințat că îi vor denunța ocupanților dacă orele nu vor fi ținute imediat în limba rusă, chiar înainte de orice constrângere oficială.
Alte familii au avertizat că nu vor tolera abandonul ucrainenilor.
Ludmilla, directoarea, a evitat să dea un răspuns clar la toate acestea. „Se poate întâmpla orice”, a spus ea.
În această regiune de la granița cu Rusia, majoritatea administrațiilor s-au alăturat autorităților de ocupație, apreciind că Ucraina nu se va mai întoarce niciodată, scrie Le Monde.
Aici se va aplica „scenariul Crimeei”, anexată de Moscova în 2014, dar într-un ritm și mai rapid. Kupiansk va deveni chiar un oraș model, proclama noul ziar local creat de autoritățile de ocupație.
Rezistența unei directoare
Prima întâlnire oficială cu administrația rusă a avut loc în fiecare școală din raion la începutul vacanței de vară din 2022. Scopul a fost de a întocmi o listă de profesori care să accepte programa venită de la Moscova, la începutul anului școlar.
„Ne-am spus: asta este, se apropie și de noi”, a explicat Larissa Fesenko, care timp de 40 de ani a condus o școală sătească în Lisova Stinka, un sat cu o populație de 1.000 de locuitori.
Aici, la 50 de kilometri de Kupiansk, ocupanții nu s-au deranjat să amplaseze soldați; din când în când trece câte o patrulă.
Profesorii au rămas inițial împreună – 17 în total, o mică familie. Directoarea le-a spus însă colegilor săi că refuză să coopereze. A doua zi, s-a trezit cu o delegație formată din 8 profesori. „O vom face, avem nevoie de bani”, i-a spus unul dintre aceștia.
Profesorul a încercat să o convingă pe directoare să se comporte „cum trebuie”, să se gândească la soțul și la cei doi fii ai ei și să se supună noului ordin. Altfel, ce se va întâmpla cu ea? Larissa i-a făcut trădători, scrie Le Monde.
Câteva zile mai târziu, a sunat-o un prieten din administrație. Directoarea fusese denunțată. Într-o scrisoare către administrația rusă, colegii au cerut „corectarea” comportamentului ei și au propus autorităților să-i taie gazul și electricitatea și să o îndepărteze din funcție.
Bărbați ruși în cagule au venit să o amenințe, cerându-i să li se alăture. La a doua lor vizită, la sfârșitul lunii iulie 2022, a fost arestată și ținută în pivnița secției de poliție din Kupiansk, împreună cu alte șase femei.
Au fost nevoite să își acopere urechile cu cârpe pentru a nu auzi țipetele deținuților torturați. Un veteran din Donbas, Konstantin Mironov, profesor de meserie, a fost executat.
Sfârșitul propriei povești a uimit-o chiar și pe Larissa: a fost eliberată la 7 septembrie 2022, când trupele ucrainene au recucerit districtul Kupiansk. Când s-a întors, satul nu a recunoscut-o: era cu 10 kilograme mai ușoară, o fantomă.
De atunci, ea a fost supranumită „eroina”. Plânge pentru asta. „Credeam că finalurile fericite se întâmplă doar în romane”, a spus ea.
Mașina de propagandă rusă
În Lisova Stinka, școala ei mică încă nu s-a redeschis. Ca să ajungi la ea trebuie să traversezi un câmp de luptă, scrie Le Monde.
Simbolurile naționale au fost îndepărtate unul câte unul, hărți, steaguri, portrete ale personalităților au fost înlocuite cu cele ale Rusiei. Chiar și păpușile în costume populare au fost distruse, din secțiunea „broderii și costume populare”.
Pe o bancă a rămas un caiet în care un copil a scris, în timpul primei sale lecții din septembrie 2022: „Cu limba rusă se pot face minuni”. Chiar și plăcuța cu numele școlii fusese schimbată cu una din Moscova.
Dar puterea mașinii de propagandă rusească se măsoară cel mai bine în biblioteca școlii.
Aici, în acest sat de la marginea Ucrainei, ultimul din district, la care ajungi după un drum interminabil printre câmpuri, manualele au fost livrate de la o tipografie din Krasnoiarsk, Siberia, aflată la 5.000 de kilometri distanță.
Pentru cei aproximativ o sută de elevi au apărut teancuri întregi de cărți noi, care acoperă toate materiile.
O directivă a fost trimisă familiilor, promițând 10.000 de ruble (130 de euro) pentru fiecare copil înscris. În cazul în care aceștia refuzau, mai întâi trebuia să li se ceară o amendă de aceeași valoare, înainte de a li se retrage drepturile părintești.
„Fiecare a supraviețuit cum a putut”
În școlile din regiune, aproximativ 70% dintre profesori au continuat să predea după ultimatumul rusesc, potrivit lui Andrii Besedyne, noul șef local al administrației civile și militare ucrainene.
Cei mai compromiși dintre ei au fugit cu trupele de ocupație: 13 din 45, de exemplu, de la școala sanitară profesională din Kupiansk.
Unii acceptaseră un curs de formare la Kursk sau Belgorod, de cealaltă parte a graniței, care era foarte recomandat, în special profesorilor de limba rusă, literatură, istorie sau geografie. Alții își trimiseseră copiii în tabere de vară în Crimeea.
Cei care nu au avut de ales au rămas: Valentina, de exemplu, profesoara de matematică de la Școala numărul 1. Și ea și-a amintit de ultimul an școlar când „toată lumea plângea”, sub impresia unei vieți suspendate în gol.
„Nu venea nicio informație din Ucraina, ne simțeam abandonați”, un sentiment care nu era împărtășit de toți colegii ei. „Ce era de făcut? Să-i scoatem din clasă? M-am gândit că măcar le voi da informațiile corecte”, a spus ea pentru Le Monde.
Asemenea tuturor profesorilor din teritoriile eliberate, Valentina a fost convocată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Sancțiunile pe care le riscă variază de la interzicerea de a mai preda până la cinci ani de închisoare.
De atunci, ea așteaptă un răspuns. „Sper că vor înțelege. Mi-e teamă, dar asta e viața. Voi respecta decizia”, a spus ea pentru Le Monde.
Tetiana, profesoara de la școala numărul 9, care a refuzat să predea, a subliniat că nu vrea să judece pe nimeni. „Fiecare a supraviețuit cum a putut și și-a făcut alegerea”, a spus ea.