- Zece martori aduce Parchetul, părinți care spun că i-au dat bani medicului de la „Marie Curie”.
- Apărarea susține că aceste familii au avut de ales între a fi martori sau inculpați în proces și de aceea îl atacă pe Burnei.
- După ce, la începutul dosarului, recunoscuse mita, chirurgul ortoped este extrem de sigur pe el în instanță și insistă pe ideea că nu le-a condiționat părinților în niciun fel intervențiile chirurgicale sau consultațiile copiilor acestora de primirea banilor.
- Libertatea redă ceea ce s-a întâmplat în sala de judecată, fără niciun comentariu. Doar faptele, declarațiile și ceea ce a văzut reporterul ziarului.
Acum câteva zile a avut loc un alt termen de judecată, cel cu numărul 9, în procesul în care Burnei este acuzat pentru luare de mită.
L-am văzut pe chirurgul ortoped în instanță la fel de sigur pe el, de energic și de convins că are dreptate ca atunci când ajuta sute de copii și, susțin unii dintre părinți, „ajunsese să se creadă Dumnezeu”. Și, spun familiile, când lua bani pe bandă rulantă, indiferent cât de amărâți sau suferinzi erau cei din fața lui!
Totul începuse mult mai rău pentru marele medic.
Acuzațiile inițiale: nerespectarea regulilor medicale!
Inculpatul preleva de la pacienții copii, fără consimțământul aparținătorilor, țesut osos și ligamente, fără respectarea celor mai elementare norme în vigoare în acest domeniu. Cu ocazia percheziției, acestea au fost descoperite în condiții total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spațiu comun. Alături de aceste țesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare.
Referatul din 11 decembrie 2016, prin care Parchetul Tribunalului Bucureşti cerea arestarea medicului Gheorghe Burnei.
La termenul cu numărul 9 al procesului, Gheorghe Burnei aşteaptă să vină rândul dosarului, aşezat pe o bancă din holul Tribunalul Bucureşti. Nu pare împovărat de gânduri, vorbeşte la telefon, citeşte din hârtiile pe care i le dă avocata şi se sfătuiesc amândoi.
Martorii care urmează să fie audiaţi la acest termen stau împreună, lipiţi de uşa sălii de judecată în care trebuie să intre.
Sunt părinţii unor copii cu probleme medicale care i-au fost pacienţi doctorului Burnei.
„Ne tot amâna cu data operaţiei”
Robert, băiatul lui C. Ilie, s-a născut cu piciorul drept strâmb.
La data de 16.11.2016, ora 17:29, Burnei Gheorghe a primit de la C.I.F. suma de 4.500 de lei cu titlu de mită pentru a efectua o intervenție chirurgicală fiului minor al acestuia, C.R.F.
Referatul din 11 decembrie 2016 al Parchetului.
După doi ani, tatăl C. Ilie stă în faţa unui judecător. Bărbatul venit tocmai de la Baia Mare are emoţii, nu se pricepe la ce şi cum ar trebui să spună instanţei.
„Am mers să fac o operaţie copilului şi atunci am dat banii”, simplifică el.
Judecătorul îi cere să dezvolte. Să-şi pună drama personală acolo, pe pupitrul martorului, lângă Biblia pe care tocmai a jurat.
Iar C. Ilie se poticneşte în cuvinte, nu ştie la ce le-ar folosi altora să afle toată durerea lui cu copilul. Instanţa pune întrebări şi-i compune declaraţia, din răspunsuri.
„Copilul meu, în vârstă de 15 ani, a fost internat în Spitalul «Marie Curie» pentru o perioadă de o lună, în vederea efectuării unei operaţii de alungire a piciorului drept”, zice tatăl.
„Am tot fost amânaţi cu operaţia de către dr. Burnei. El a tot schimbat termenul, că «săptămâna viitoare», că «săptămâna viitoare»… După o lună, am mers la cabinetul lui şi i-am dat 4.500 de lei, echivalentul a 1.000 de euro, cu scopul de a face operaţia”.
Din frigiderul cu oase de copii a rămas mita
– S-a făcut operaţia?, îl întreabă judecătorul pe martor.
– Doar parţial, adică s-a realiniat genunchiul care fusese dislocat.
– Deci, s-a făcut!
– Nu aici! Am mers cu copilul în Austria, aici n-a mai fost operat.
La trei săptămâni după ce tatăl i-a dat 4.500 de lei, doctorul Burnei a fost reţinut de procurori.
„La percheziţii s-au descoperit oase de copii în frigiderul din biroul doctorului, oase de vită cumpărate de la măcelărie, şuruburi luate din comerţ, dar şi bucăţi din filtre de tanc”, scria Luiza Vasiliu, de la Casa Jurnalistului, citând surse din anchetă.
Începută în 9 decembrie 2016, investigația jurnalistică a Luizei Vasiliu era radiografia unui dosar bombă ce promitea să arunce în aer toată „Omerta” asupra cazurilor de malpraxis.
În cauză există indicii privind săvârşirea de către inculpatul Burnei Gheorghe a unor infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale sau sănătății, în care victimele sunt minori aflați anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care inculpatul, prin acțiunile sale intenționate, a agravat-o.
Referatul din 11 decembrie 2016 al Parchetului.
După şase luni, când a întocmit rechizitoriul, Parchetul a păstrat doat 15 infracţiuni pentru luare de mită; numai în zece dintre ele au fost identificate persoanele care i-au dat banii doctorului Burnei.
Presupusele „relaţii de duşmănie cu inculpatul”
După ce judecătorul a terminat cu el, băimăreanul Ilie C. răspunde la întrebările avocatei doctorului Burnei.
– Să ne spună martorul dacă se află în relaţii de duşmănie cu inculpatul.
– Ce duşmănie?
– L-aţi dat în judecată în civil şi solicitaţi daune în cuantum de 100.000 de euro.
– L-am dat în judecată pentru că băiatul a mai fost operat şi înainte de doctorul Burnei, dar operaţiile nu au fost reuşite.
– În ce an aţi formulat acţiunea?
– În 2017. Dar nu eu, avocatul s-a ocupat de asta.
În dosarul prin care îi cere daune lui Burnei, familia lui C. Ilie a fost obligată să plătească o taxă judiciară de timbru în valoare de 8.867 de lei. A făcut cerere de ajutor public judiciar, iar Judecătoria Sectorului 4 i-a eşalonat plata în 18 rate lunare. Procesul durează de un an.
„Dacă starea copilului era bună, de ce l-aţi dus la dr. Burnei?”
„Sic volo” înseamnă „aşa vreau eu”. Medicul poate să spună asta.
Într-un dosar care s-a judecat înainte în aceeaşi sală, dosar având ca obiect falsificarea unor reţete, o farmacistă i-a explicat judecătorului că, dacă medicul notează „sic volo” pe vreo prescripţie, trebuie să i se respecte voinţa, chiar dacă medicamentele sau dozele nu sunt conforme.
„Sic volo”. Doctorul Burnei s-a ridicat de pe bancă şi stă în spatele avocatei, şoptindu-i peste umăr întrebările. E extrem de atent la tot ce spune martorul şi la fiecare gest al judecătorului. Ca şi cum s-ar afla într-o operaţie grea şi minuţioasă, în care contează „bisturiul” fiecărui cuvânt.
– De câte ori a mai fost operat minorul înainte de a ajunge la dr. Burnei?, îl întreabă avocata pe martor.
– După ce s-a născut, la 6 luni, a fost operat la Spitalul Municipal din Baia Mare. Până la 8 ani, când l-am dus la dr. Burnei, a fost operat de cinci ori.
– Aşadar, starea medicală a copilului era mult alterată.
– Nu, nu era.
– Era într-o stare bună? Şi-atunci, de ce l-aţi dus la dr. Burnei?
– Pentru că medicul din Baia Mare nu avea aparatura şi echipa, ca să facă alungirea piciorului. El mi-a recomandat să-l consultăm pe dr. Burnei.
– Avea minorul şi alte boli asociate?
– Nu.
– A condiţionat vreodată doctorul Burnei actul medical de primirea unei sume de bani?
– Nu.
– Îşi aminteşte martorul că, în mai multe rânduri, a încercat să-i ofere sume de bani şi acesta a refuzat?
– Nu. Nu am încercat anterior să-i ofer bani.
„M-a văzut când am lăsat plicul cu bani”
– Puteţi să ne povestiţi puţin din ziua în care aţi oferit acea sumă de bani? îi cere avocata apărării martorului
– Eram la el în birou. Am fost primit acolo, în cabinet. Nu mai era nimeni de faţă. Domnul profesor m-a pus să aştept până îşi termină treaba, cam 10-15 minute. El era într-un birou alăturat. Suma de bani era pusă într-un plic, pe care l-am lăsat pe masă.
– Era de faţă doctorul Burnei?
– Sunt doi ani şi ceva de atunci, nu-mi aduc aminte dacă era de faţă sau era în celălalt birou.
– I-aţi spus că aţi lăsat banii pe masă?
– Nu-mi amintesc. I-am lăsat banii şi atâta tot. Dar atunci când am lăsat plicul cu bani, m-a văzut. Iar plicul era al băncii, avea antetul UniCredit pe el.
Adusese banii direct de la bancă, așa cum îi scosese.
Judecătorul vrea lămuriri suplimentare.
– Dar nu i-aţi spus nimic inculpatului?
– Era clar că daia m-am dus! Era de la sine înţeles că urma să-i dau bani.
Pe ce literă de lege au mizat procurorii?
„Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin (…) în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu (…) se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani”, luarea de mită, art. 289 alin. 1, Cod Penal
„Ce facem, domnu doctor, că vine Crăciunul?”
– Câte întâlniri aţi mai avut cu domnul profesor în perioada internării? întreabă avocata.
– În fiecare zi. Îi ceream să ne spună ziua când îl operează. La vizită întrebam, ori eu, ori soţia.
– Aceste amânări nu se datorau faptului că minorul avea nevoie de analize, că era un caz complex?
– S-au făcut foarte multe analize medicale până la momentul intervenţiei. Dar analizele se fac într-o zi, nu într-o lună.
– Aşteptaţi cumva să vină rezultatele unui computer tomograf 3D?, preia avocata întrebarea pe care dr. Burnei i-o şopteşte peste umăr.
– Asta nu ştiu.
Martorul încheie declaraţia precizând, la întrebările venite din partea apărării, că nu s-a făcut nici o presiune asupra lui ca să facă denunţul împotriva doctorului Burnei, altfel ar risca să fie acuzat de dare de mită.
Procurorul de şedinţă nu are nicio reacţie şi nicio întrebare.
„I-am lăsat bani pentru că am auzit de la celelalte mămici”
Al doilea martor este o femeie din Focşani. A venit la proces escortată, cu mandat de aducere.
Pentru termenul următor, judecătorul a dispus mandate de aducere pentru alţi trei martori care nu s-au prezentat de bunăvoie. Martori care susţin acuzarea.
La data de 16.11.2016, ora 07:23, Burnei Gheorghe a primit de la F.A.D. suma de 350 de lei cu titlu de mită pentru că a consultat-o în aceeași zi pe fiica minoră a acesteia, F.A .
Referatul din 11 decembrie 2016 al Parchetului
Andreea F., care a venit la proces îmbrăcată în negru, povesteşte judecătorului.
„Am plecat la Bucureşti cu cea mică, cu o problemă la mânuţă. Programarea la doctorul Burnei mi-a făcut-o domnul doctor din Focşani, care a vorbit direct cu dânsul. Am ajuns la cabinet cu fetiţa şi cu mama. Erau mai mulţi părinţi la uşă, am aşteptat; asistenta ne-a băgat înăuntru în ordinea în care am ajuns acolo. Doctorul Burnei a consultat-o pe cea mică şi a zis că ar fi nevoie de o operaţie, prin februarie – martie. A rămas ca asistenta să mă sune înainte să vin, să-mi spună ce trebuie să cumpăr”.
„Domnul doctor nu mi-a cerut bani, dar eu i-am lăsat pentru că am auzit de la celelalte mămici. El n-a vrut să-i ia, dar i-am lăsat pe birou”.
„Din acel moment, nu am mai luat legătura cu domnul doctor. Nu a condiţionat efectuarea consultaţiei de oferirea unei sume de bani”, declară martora, răspunzând la întrebările instanţei.
„Am fost citată la poliţie şi am făcut autodenunţ”
– Aţi simţit nevoia să-l denunţaţi după ce aţi dat banii?, o întreabă avocata doctorului Burnei.
– Nu ştiu cum să vă răspund, începe martora. Mie, dr. Burnei nu mi-a făcut niciun rău. Eu am dat bani pentru că celelalte mămici care aşteptau la cabinet mi-au zis că trebuie să dau.
– Cu toate acestea, l-aţi denunţat…
– Prin decembrie s-a întâmplat asta.
– Cum aţi procedat?, vrea să ştie judecătorul.
– Am fost citată la poliţie.
– Ce ştiţi că aţi făcut acolo, declaraţie sau denunţ?, întreabă avocata.
– Mi-au spus să declar ceea ce am făcut. Şi m-au întrebat dacă fac autodenunţ sau dau declaraţie de martor cu ceea ce s-a întâmplat. Şi am făcut autodenunţ. Am fost singură la poliţie, fără avocat.
Teoria apărării e că, vorbindu-li-se despre autodenunț, martorii au fost amenințați de Parchet că ar putea intra în proces fie ca martori, fie ca mituitori.
Singura temere a lui Burnei: să nu intre în sală femeia cu un copil mic în brațe
După ce semnează declaraţia, Andreea F. rămâne în sală. Se aşază pe bancă şi aşteaptă, următorul martorul este mama ei, bunica fetiței.
La trei metri de ea, inculpatul răsuflă uşurat. Avusese o temere: văzuse pe holul tribunalului o femeie cu un copil mic în braţe şi se gândea că ea ar putea să intre în sala asta, martoră la procesul lui. N-a intrat, „e într-un alt dosar”, l-a liniştit o avocată.
„Doctorul zicea: «Nu, nu, nu, nu se poate!»”
Liliana L., bunica fetiţei cu „o problemă la mânuţă”, vine în faţa judecătorului şi spune că nu mai ştie nimic din ce a declarat acum doi ani, dar dacă scrie acolo, „corespunde adevărului”.
Judecătorul insistă și femeia completează: „Mi-a zis fata că a dat o sumă de bani, că a pus-o pe colţul biroului”.
„Am auzit când doctorul zicea «Nu, nu, nu, nu se poate!». Eu încălţam nepoţica.”
– Altceva?
– Nimic.
– Aţi văzut când a pus banii?
– N-am văzut, eu îmbrăcam fata.
– Aţi întrebat ceilalţi părinţi, înainte de a intra în cabinet, dacă trebuie să daţi bani?, se aude procurorul de şedinţă.
– Cei care aşteptau ne-au zis: „Fiecare dă cât vrea”.
– A condiţionat profesorul Burnei efectuarea consultaţiei de primirea sumei de bani?, întreabă avocata apărării
– Nu.
– Dacă nu aţi fi primit citaţia de la poliţie, aţi fi formulat vreun denunţ?
– Nu.
Grefiera printează declaraţia, martora o citeşte şi o semnează, iar termenul de judecată se încheie.
Pentru următorul termen, din 31 ianuarie 2019, au fost citaţi patru martori, iar alţi trei vor fi aduşi cu mandat.
Medicul recunoscuse faptele, dar între timp s-a răzgândit
Doctorul Burnei iese din sala de judecată cu fruntea sus.
Acum doi ani, exact pe vremea asta, într-o altă sală a Tribunalului Bucureşti, „inculpatul a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei, recunoscând fără rezerve acuzaţiile aduse (chiar şi pe acelea nedovedite) şi regretându-le”.
Motivarea deciziei din 11 decembrie 2016, prin care Secţia I Penală a respins propunerea de arestare a lui Gheorghe Burnei.
Între timp, medicul s-a răzgândit.
Cercetat pentru omor din culpă şi vătămare corporală
Procesul de luare de mită nu e singurul pentru chirurgul ortoped.
Pe 3 mai 2018, Gheorghe Burnei a fost informat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti că are calitatea de suspect într-un nou dosar penal, în care este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de omor din culpă.
E vorba de un caz din 2013. Atunci, doctorul ortoped Burnei a operat o fetiţă din Braşov care avea nevoie de îndreptarea coloanei vertebrale. Pacienta nu a supravieţuit, iar anchetatorii susţin că medicul a realizat o intervenţie chirurgicală experimentală.
În acelaşi dosar, Gheorghe Burnei este acuzat şi de vătămarea corporală a altor trei pacienţi.
Parchetul a precizat pentru Libertatea că cercetările în acest dosarul continuă.
Citește și: