Ancheta oficială a fost finalizată

Cauza oficială a accidentului stabilită de comisia de anchetă se referea la “posibila incapacitate sau reacţia greoaie a piloţilor” în încercarea de a redresa avionul după ce un motor a tras mai tare decât celălalt.
“S-au găsit probe care indică faptul că avionul a explodat în aer şi pe urmă s-a prăbuşit. E vorba de nişte obiecte din aeronavă descoperite la distanţă foarte mare faţă de locul impactului. Acestea nu aveau cum să ajungă acolo decât dacă erau proiectate de la înălţime mare, în urma unei deflagraţii. Între pistele de pe Otopeni (n.r. – aproximativ 1,5 kilometri de la locul accidentului) s-a găsit o cutie de bere goală, afumată, a cărei serie era în lista produselor aflate la bordul avionului. O bucată din capitonajul aeronavei Muntenia a fost găsită pe DN1, în faţa actualului restaurant Casa Românească, la aproximativ trei kilometri de locul tragediei”, ne-a explicat Gheorghe Răcaru.
Fiind director adjunct al TAROM, el a atras atenţia mai multor persoane din comisia de anchetă asupra acestei ipoteze. Din motive necunoscute, Răcaru ar fi fost ignorat.
← Dacă avionul a explodat într-adevăr în aer, memoria celor doi piloţi decedaţi în accident, comandantul Ilie Bătănoiu, 49 de ani (foto dreapta), şi copilotul Ionel Stoi, 44 de ani (foto stânga), nu ar fi atinsă de o posibilă vină privind producerea catastrofei

Nu a fost luat în serios

“Nu m-au luat în serios! Nu ştiu unde au ajuns acele probe sau dacă au fost incluse în dosarul oficial”, ne-a spus Răcaru. Seria dezvăluirilor incredibile nu se opreşte aici. Printre resturile aeronavei au existat şi urme ale exploziei care ar fi survenit la bord, cauzând prăbuşirea avionului. “A fost găsită şi o bucată de coral topit, lipită pe fuzelaj, în zona bagajului de mână. Cred că era suvenirul unuia dintre pasageri. În general, bucăţile de coral se topesc la temperaturi foarte mari. Focul izbucnit după prăbuşire nu a fost atât de puternic încât să topească coralul din avion. Am consultat specialişti. Era nevoie de o flacără directă, foarte puternică, un veritabil jet de foc. O asemenea flacără putea fi creată dacă în avion exploda instalaţia de oxigen. Iar urmele unei asemenea deflagraţii pe conductele de oxigen au fost găsite undeva în zona din spatele căpitanului. Aşa s-ar explica şi de ce cabina piloţilor era mai deformată în zona comandantului”, ne-a mai declarat Gheorghe Răcaru.
Din păcate, dosarul oficial e inaccesibil. Conform unei surse din Ministerul Transporturilor, dosarul accidentului s-ar afla la minister. “Dosarul e clasat şi marcat ca secret de serviciu”, ne-a declarat sursa noastră.

Şi ei întăresc teoria deflagraţiei în aer

“Moartea victimelor accidentului de la Baloteşti a survenit ca urmare a unei explozii. Din punctul meu de vedere, ca medic legist, cu o experienţă îndelungată, pasagerii au murit întrun interval de câteva secunde, iar fragmentarea lor (fărâmiţarea corpurilor) s-a produs în aer. Nu se putea întâmpla o fragmentare în felul acesta la sol”, declara în 1995 medic doctor profesor Vladimir Beliş (foto), fost director al IML.
Pe atunci, nimeni nu l-a băgat în seamă. În aparatul respirator al unui belgian s-a găsit funingine, deci era viu în momentul când în jurul său avionul ardea.
“Avionul ardea pe cer. Am auzit o bubuitură puternică şi m-am uitat. Din cer ploua cu flăcări! L-am văzut cum a căzut. Atunci am auzit o bubuitură şi mai puternică şi am văzut nori negri de fum cum au învăluit totul”, declara în 1995 Elena Munteanu (foto), localnică din Baloteşti (casa femeii e la 200 de metri de locul impactului). Afirmaţiile ei nu au contat în anchetă.

Acestea sunt dovezile care indică faptul că avionul a explodat în aer


La 17 ani de la tragicul accident în care au pierit 60 de oameni, Gheorghe Răcaru, fost director adjunct al TAROM, susţine că sunt elemente de care nu s-a ţinut cont şi care pot răsturna rezultatul anchetei (foto: maps.google.com)

Şeful comisiei de anchetă, Sorin Stoicescu: «S-a verificat orice ipoteză»

Sorin Stoicescu a fost director general al Aviaţiei Civile şi şeful comisiei de anchetă în cazul “Baloteşti“. Legat de teoria prezentată de Gheorghe Răcaru, Stoicescu ne-a spus că nu-şi aminteşte în mod special de respectivele probe şi că el consideră rezultatul oficial ca fiind cel real.

“Au fost luate în considerare toate ipotezele, care au fost verificate, documentate şi declarate (martori), stabilindu- se, în ultimă instanţă, cauza cea mai probabilă a producerii accidentului aşa cum a fost consemnată în raportul final. Comisia nu a căutat vinovaţi, ci cauze ale accidentului, pentru a evita asemenea tragedii. În conformitate cu prevederile anexei 13 a Convenţiei de la Chicago privind aviaţia civilă internaţională, din comisia de investigaţie au făcut parte reprezentanţi acreditaţi din Franţa, ca fabricant al avionului, din SUA, ca fabricant al motoarelor şi din Belgia, statul cu cele mai multe victime. Chiar dacă reglementarea prevedea pentru partea belgiană statut de observator, i s-a acordat statut de reprezentant acreditat. De aici se poate trage concluzia că investigaţia s-a făcut cu foarte multă transparenţă vizavi de toţi cei implicaţi şi legitim interesaţi. E normal ca unii dintre cei care au trăit evenimentul să rămână cu părerile, impresiile şi opiniile lor, însă raportul final are la bază în exclusivitate faptele demonstrate şi verificate”, ne-a declarat Sorin Stoicescu.

Urmărește-ne pe Google News