Coreea de Nord, Coreea de Sud, China și Statele Unite au ajuns la un acord „de principiu” să pună capăt războiului coreean, la aproape 70 de ani de la încheierea unui armistițiu, a declarat președintele sud-coreean Moon Jae-in.
Pe de altă parte, Moon a declarat că discuțiile au fost ținute pe loc de obiecțiile Coreei de Nord față de „ostilitatea” Statelor Unite.
Într-o declarație susținută în Canberra, luni, în timpul vizitei sale de patru zile în Australia, Moon a spus că el crede că părțile au ajuns la o înțelegere, în principiu, să facă un acord de pace, adăugând că, totuși, Coreea de Nord a impus drept condiție încetarea ostilităților din partea Statelor Unite.
„Din cauza asta, nu putem să stăm la masă și să negociem în privința Coreei de Sud și de Nord și a Coreei de Nord și Statelor Unite”, a mai spus el la o conferință cu premierul australian Scott Morrisson. „Sperăm ca discuțiile să fie inițiate, facem eforturi în privința asta”, a adăugat acesta.
Moon a mai spus că i se pare important să se pună capăt armistițiului „instabil” care a fost încheiat în urmă cu șapte decenii, adăugând că pace ar putea convinge Coreea de Nord să încheie programul său de înarmare nucleară.
„Asta ne va ajuta să demarăm negocierile pentru stoparea înarmării nucleare și pentru pace pe peninsula coreeană”, a arătat el. „Este foarte important să acționăm și pe acest front”, a mai spus președintele sud-coreean.
La câteva ore mai târziu, ministrul sud-coreean pentru unificare, Lee-In young, a declarat că un acord de pace ar fi „un punct de cotitură pentru o nouă fază a păcii” dintre cele două state și a cerut Coreei de Nord să accepte discuțiile cu Coreea de Sud.
„Coreea de Nord se arată acum mai deschisă la dialog decât înainte”, a mai spus Lee, potrivit agenției de știri Yonhap. „Coreea de Nord a lansat mai multe rachete cu rază scurtă în acest an, dar situația nu s-a deteriorat atât de sever și tensiunile nu au crescut”, a adăugat el.
Războiul dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord s-a încheiat în iulie 1953 cu un armistițiu, dar nu și cu un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, tehnic vorbind, cele două state se află în conflict.
Moon, care a făcut din relația cu Coreea de Nord o caracteristică esențială a mandatului său, încearcă obținerea unui tratat de pace înainte de încetarea mandatului său, în primăvara anului viitor.
El a repetat apelul pentru un sfârșit formal al ostilităților în timpul discursului său de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, din luna septembrie, făcând-o pe Kim Yo-jong, sora influentă a liderului nord-coreean Kim Jong-un, să descrie inițiativa drept „o idee bună și interesantă”.
Oficialii chinezi au sprijinit în mod repetat propunerea, în timp ce Coreea de Sud și Statele Unite ar fi în ultimele etape ale redactării unei declarații formale.
Totuși, Coreea de Nord a avertizat că nu se va alătura acestor discuții dacă Statele Unite își mențin atitudinea ostilă, referindu-se la prezența a 28.500 de soldați americani în Coreea de Sud și la exercițiile anuale ale SUA în colaborare cu Coreea de Sud pe care regimul de la Phenian le vede drept o pregătire pentru o posibilă invazie.
În Statele Unite și în Coreea de Sud, părerile sunt împărțite cu privire la semnarea acestui acord în condițiile în care Coreea de Nord continuă să dezvolte arme nucleare și rachete, sfidând astfel sancțiunile Națiunilor Unite, scrie publicația britanică.
Cei care susțin acest acord sunt de acord cu Moon, a cărui părere e că un tratat de pace ar normaliza legăturile cu Coreea de Nord și ar opri programul de înarmare nucleară. Pe de altă parte, criticii cred că tratatul ar răsplăti comportamentul provocator al țării și ar amenința prezența trupelor americane din Coreea de Sud.
foto: Hepta