Cabana Babele nu mai oferă cazare de circa doi ani, deși se află în circuitul turistic. Și cu toate astea face profit. Potrivit portalului termene.ro, în 2018, proprietarii emblematicei cabane au raportat o cifră de afaceri de 54.714 de euro și un profit de 26.846 euro, cel mai mare din ultimii 10 ani.
Turiștii cred că administratorii neglijează cabana, mulțumiți cu veniturile destul de consistente realizate din chiria percepută pentru antene. “Din câte se aude, ar fi vorba despre 6.000 de euro lunar”, susțin oamenii locului. Turiștii fac haz de necaz: “Proprietarii au grijă doar de pereții pe care sunt prinse antenele”.
Petiție online: “Să dăm antenele jos”
Nemulțumirile turiștilor s-au transformat într-o petiție inițiată, în noiembrie 2018, pe site-ul petitieonline.com, de Constantin Țăposu, reprezentantul Asociației Om pe Munte.
Sub titlul “Semnează să dăm antenele jos de pe Cabana Babele”, Constantin Țăposu, a scris:
“Piesa centrală a turismului în Bucegi, Cabana Babele, a fost transformată în cuier pentru antene GSM. (…)
Toate companiile de telecomunicații mobile au pagini dedicate grijii pentu mediu și oameni.
Nu înțelegem în ce constă această grijă când, în plan concret, ele nu se sfiesc să plaseze antene aproape de nivelul solului, cu totală ignorare a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a cercetărilor din domeniu, în imediata apropiere a capătului superior al telecabinei Bușteni.
Pentru cei care nu știu, media de așteptare pentru ascensiune este de trei ore, pe lângă aceste antene trecând mii de turiști în zilele în care vremea le permite. S-ar putea argumenta că se asigură astfel acoperirea GSM pe platou, atât pentru uzul comun, cât și pentru situații de urgență.
Dar există releul Coștila, situat și mai sus, și la o distanță mult mai sigură, și construit pentru telecomunicații. De ce nu s-au amplasat antenele, de altfel utile, în acest loc special amenajat pentru astfel de echipamente?”.
Două oferte de cumpărare
Libertatea a vorbit cu unul dintre cei trei administratori ai firmei Babele SRL, Alina-Constanța Batcu. Aceasta a precizat:
“Nu mai putem. Vrem să vindem cabana. Suntem în discuții cu două companii. Nu mai cazăm turiști din lipsă de personal. Nu vrea nimeni să muncească, să stea izolat.
Mama mea are 65 de ani și lucrează la cabană împreună cu soțul meu și cumnatul. Știți cum e să vrei să faci bani, să ai cu ce să faci bani, dar să nu ai cu cine? E cumplit.
La noi s-a tras cortina, de când telecabina nu a mai lucrat doi ani din probleme tehnice, iar drumul de acces cu mașinele până la Piatra Arsă s-a închis”.
Alina-Constanța Batcu a recunoscut că antenele GSM reprezentină principala sursă de venit: “Profitul raportat în 2018 se datorează contractelor cu societățile de telefonie. Sumele sunt confidențiale. Nu știu de unde a apărut suma de 6.000 de euro.
Nu e nici mult, nu e nici puțin. Chiar dacă ar fi, nu știu care e problema. Din banii aceștia acoperim niște costuri. În plus, e singura sursă de venit pe timp de iarnă, când turiștii nu prea ajung la Babele din cauza vremii, și sunt facturi de plătit, salarii.
De aceea e imposibil să renunțăm la contractele cu companiile de telefonie. Noi stabilim cum facem banii și sursele de finanțare. Și noi, cei care stăm la cabană, suntem direct afectați de undele electromagnetice, dacă ar fi…”.
Afacere de familie
Cabana Babele este o afacere de familie. Soții
Lică și Elena Caramalău, din Ploiești, au devenit proprietari în 2007. Cei doi
au administrat cabana din 1983, în calitate de angajați OJT Prahova. După
decesul bărbatului, în 2009, în societate au fost cooptate fiicele
Alina-Constanța Batcu și Jugănaru Claudia.
Gerad Butler, la “Babele”, în 2013
Cabana Babele a fost vizitată de-a lungul vremii de numeroase VIP-uri, atrase de impresionantele monumente ale naturii, ciupercile de piatră numite “Babele” și “Sfinxul”. În 2013, actorul scoțian Gerard Butler a petrecut câteva ore pe Platoul Bucegilor alături de Mădălina Ghenea.
Renumita cabană dispune, teoretic, de 108 locuri de cazare și de restaurant. De ceva timp însă, pasionații de drumeții montane nu mai pot înnopta acolo, dar pot servi ceva de mâncare și de băut. Nu mereu. Câțiva turiști care s-au încumetat să urce pe Platoul Babele în plină iarnă au găsit ușile cabanei zăvorâte, iar în geam – mesajul “Închis pentru igienizare”. “Din fericire, au avut experiența și pregătirea necesare să evite o tragedie”, au povestit oamenii.
Știați că…
- Planul de a construi o cabană pe Platoul Bucegilor aparținea Asociației Drumeților din Munții Înalți ai României (ADMIR), mai exact, primului președinte al acestei Asociații, doctorul Gheorghe Dumitrescu, care a condus ADMIR între 1929 și 1934, iar apoi a fost numit președinte de onoare?
- În luna aprilie 1930, la Judecătoria orașului Pucioasa (județul Dâmbovița), coproprietarii terenului de pe muntele Obârșia donează Asociației o suprafață de 10.109 de metri pătrați, la punctul “Altarul Babelor”? Acesta este terenul pe care se va construi viitoarea Cabană Babele.
- Pentru strângerea fondurilor necesare ridicării Cabanei Babele au fost organizate concerte de muzică de cameră și lieduri, la sala Odeon din Ploiești și la Sala Dalles din București.
- În septembrie 1936 s-a pus prima piatră a ceea ce avea să poarte numele de Casa Babele, urmând planul arhitectului Octav Doicescu?
- Membrii ADMIR au participat și ei la construcție și au urcat pe platou, cu brațele și spinările, pietre și lemne? Piatra folosită provenea din ruinele unui vechi fort.
- Pe 1 noiembrie 1937, când a avut loc inaugurarea Casei Babele, capacitatea de cazare ajungea la 300 de persoane, potrivit platformei online dedicate arhitectului Octav Doicescu?
- Din ianuarie 1938, la Cabana Babele au avut loc cursuri de perfecționare pentru schiori, activitate care va deveni o tradiție în următorii ani?