Ceva neobișnuit s-a întâmplat cu prețul untului în Germania în acest an: a scăzut masiv, cu 30%, chiar dacă prețurile altor alimente încă mai creșteau cu două cifre.
După ce prețul energiei a scăzut, scumpirile la mâncare au devenit principala sursă de inflație în zona euro pentru consumatori. Prețurile au crescut cu 20% de la începutul anului trecut, provocând alarmă între politicieni și șefii băncilor centrale.
Dar economiștii și șefii din industria alimentară încep tot mai mult să creadă că factorii care au dus la scăderea cu 30% a prețului untului în Germania vor duce în curând la un impact mult mai larg.
Speranță
Dacă celelalte prețuri ale alimentelor vor urma traiectoria, atunci vor da un imbold bugetelor gospodăriilor și vor ajuta inflația să scadă îndeajuns de rapid pentru ca Banca Centrală Europeană să nu mai crească dobânzile în această vară, notează prestigioasa publicație financiară.
Piața untului din Germania este cumva neobișnuită. Prețurile sunt negociate deseori între producători și retaileri săptămânal, ceea ce permite transmiterea costurilor mai mici mult mai rapid decât în alte piețe, unde contractele sunt renegociate la fiecare șase luni sau chiar la un an pentru cele de marcă.
Prețul untului nu a scăzut în restul țărilor din zona euro la fel de rapid, iar în aprilie încă mai creșteau în țări precum Franța și Spania.
Producătorii văd ieftiniri la lactate
Cu toate acestea, Thomas Carstensen, vicepreședinte senior la grupul danez Arla Foods, care produce mărcile de unt Lurpak și Anchor, ca și brânză și lapte, spune că Germania poate fi un „indicator timpuriu” pentru prețul la alte produse lactate, dar și al celorlalte alimente.
Scăderea reflectă micșorarea costurilor cu nutrețurile pentru fermieri și a costurilor cu energia, la fel ca și consumul mai mic care a dus la supraproducție de lapte la finalul anului trecut.
Și alți producători de lactate spun același lucru. „Prețul brânzei a scăzut deja în Germania, iar când contractele pentru lapte se vor agrea în iulie, estimez o scădere și acolo”, spune Eckhard Heuser, managerul general al asociației germane a laptelui.
Laptele ar putea scădea sub un euro pe litru
Acesta prezice scăderea prețului laptelui de la 1,15 euro pe litru sub pragul psihologic de 1 euro pe litru.
Momentan, creșterea prețurilor pentru alte alimente are un impact asupra cererii.
Valoarea alimentelor vândute în zona euro a crescut cu 10% anul trecut, dar ca volum a scăzut cu 5%, conform sursei citate.
O cerere mai scăzută este așteptată să pună presiune în final pe prețurile de pe burse.
Aceste prețuri, cuplate cu scăderea prețurilor la energie și a mărfurilor, ar trebui să fie mai departe trecute consumatorilor, cel puțin parțial, scrie publicația.
Scăderi până la începutul anului viitor
Mulți economiști sunt încrezători că prețurile alimentelor au ajuns la un maxim, după care ritmul de creștere a scăzut în ultimele două luni, de la un maxim de 17,9% în martie la 14% în mai.
Dar este incert cât din creșterea prețurilor se va disipa în lunile ce urmează.
„Dacă te uiți la mecanica pieței, scăderile puternice pe care le-am văzut în prețurile energiei și cele ale mărfurilor agricole ar trebui să ajungă în prețurile plătite de consumatori cu o întârziere obișnuită de 3-6 luni”, spune Ludovic Subran, economist-șef la asigurătorul german Allianz și care a lucrat anterior la Programul Mondial pentru Hrană din cadrul ONU.
Allianz estimează că în zona euro, prețul mâncării va scădea până la începutul anului viitor.
Lăcomia companiilor
Dar economistul avertizează că 10-20% din scumpirea alimentelor nu este explicată de costuri mai mari, sugerând că scumpirile au fost realizate de companiile care vor profit mai mare.
El spune că este vorba de „greedflation”, joc de cuvinte între „greed” (lăcomie) și inflație.
Iar aceasta ar putea pune frână scăderii prețurilor.
„Există un comportament oligopolistic, în special între producători, distribuitori și companiile de transport”, spune acesta.
Creșterile de salarii și dobânzile ar putea frâna procesul
Mai sunt și alte motive pentru care inflația ar putea să rămână. Acestea includ salarii mai mari, creșterea costurilor de finanțare și trecerea lentă a costurilor cu energia și mărfurile în prețurile de vânzare.
Importatorii și producătorii de mâncare au, de regulă, contracte pe termen lung, astfel că prețurile mici ale mărfurilor ajung în costurile lor cu întârziere, spune Gerardo Martinez Garcia, economist la banca franceză BNP Paribas. Astfel, companiile ar urma să beneficieze de prețurile mai mici mai lent.
BNP se așteaptă ca inflația din zona euro să termine acest an la 8% și să rămână la peste 4% în prima jumătate a anului viitor.
De ce nu scad prețurile mai rapid
Alții economiști, citați de Financial Times, spun că inflația la alimente este în mod clar pe o traiectorie descendentă, dar au dubii că aceasta va scădea la fel de rapid pe cât a fost creșterea.
Ariane Curtis, economist la Capital Economics, spune că accelerarea creșterilor salariale în zona euro, peste 5% în ultimele luni, ar putea încetini declinul.
Lovitura din farfurie
Multe alimente s-au scumpit cu procente fără precedent de la începutul anului trecut, cu puțin timp înainte ca prețurile energiei și mărfurilor să urce pe burse din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.
Omleta spaniolă a fost lovită de creșterea cu o treime a prețului ouălor și de scumpirea cu aproape 40% a uleiului. Iubitorii de chipsuri din Belgia s-au lovit de o scumpire cu 27% a cartofilor, iar iubitorii de vinuri din Croația plătesc cu o cincime mai mult pentru vinurile locale, în vreme ce scumpirea zahărului a făcut ca și celebrul cozonac panettone să coste acum cu două treimi mai mult în Italia.
Prețurile mai mari au lovit cel mai puternic oamenii săraci, deoarece aceștia plătesc o proporție mai mare din veniturile lor pe alimente, iar acest lucru explică parțial de ce băncile de alimente înregistrează o creștere a cererii în Europa.
Impact asupra dobânzilor
Economiștii spun că prețul mâncării este important în mod particular pentru BCE deoarece are o influență asupra percepției consumatorilor asupra inflației.
„Nu toată inflația este egală”, spune Katherine Neiss, economist-șef pentru Europa la fondul de investitii PGIM Fixed Income. „Aceste cumpărături făcute cu mare frecvență, precum mâncarea, sunt observate mai mult de oameni atunci când prețurile se schimbă, iar acest lucru se duce în lucruri precum cereri de majorări de salarii”, conform acesteia.
Foto: Profimedia
seaman651 • 08.06.2023, 12:42
Economistii sunt aia care au scris "legile economice"? Ca alea nu prea functioneaza.
zavalita2002 • 08.06.2023, 18:19
Mazavalt • 08.06.2023, 02:27
Traiasca faina de greier :))))
Făina de greere nu are relevanță în discuția pe alimentație publică, probabil subiectul prinde la votanții PSD/AUR.
mrc.inl • 08.06.2023, 09:10
Mazavalt • 08.06.2023, 02:27
Traiasca faina de greier :))))
Lasă fumigenele, Maza, făina de greiere se oferă pe net la 96 lei/100 g așa că n-o cumpără nimeni și deci e o falsă problemă. Ciudat e că se pomenește prețul actual al laptelui la 1,15 €, la noi merge spre doi euro!