ComenteazăRomânia nu are probleme în alimentarea cu gaze în acest moment și nu va avea cel puțin până în luna octombrie, când ar putea fi forțată să ia măsuri de raționalizare a consumului, arată experții.
Gazele din Marea Neagră nu vor putea salva situația, chiar dacă vor intra în producție o serie de zăcăminte în acest an.
Prețul gazelor va crește, iar la iarnă România ar putea ajunge să închidă industria pentru a putea asigura consumul casnic și energia termică în orașe, mai arată aceștia.
Fără probleme până în octombrie
„Dacă au început cu Polonia și Bulgaria, de ce nu ar închide și la alții?”, se întreabă Dumitru Chisăliță, fost director al Romgaz și președinte al Asociației Energia Inteligentă.
„Acum România stă bine, producția e dublă față de consum. Până în octombrie o să fim bine. Dar România stă mai prost pentru anumite situații critice. La iarnă, fără importuri vom putea rezista doar dacă închidem industria”, a spune Chisăliță.
Otilia Nuțu, specialist în energie la Expert Forum, este de aceeași părere.
În România suntem mai puțin dependenți, dar probabil vom fi rugați să ajutăm alte state, precum Moldova sau Bulgaria. La iarnă se va pune problema raționalizării consumului de gaze. Trebuie să ne obișnuim cu gândul că prețurile vor fi mai mari. Soluții sunt, ne vor costa, nu va fi ușor, dar trebuie să ne pregătim pentru certitudinea că la iarnă nu vom mai avea gaze din Rusia.
Otilia Nuțu:
În acest moment, prețurile pentru consumatorii din România sunt plafonate de către Guvern până la 1 aprilie 2023.
Gazele din Marea Neagră nu vor salva situația
Dumitru Chisăliță susține că gazele din Marea Neagră nu vor putea salva situația.
Acesta spune că zăcămintele deținute de Black Sea Oil & Gas, care ar urma să intre în exploatare în această vară, au o producție scăzută.
Însă el avertizează că zăcămintele mari din perimetrul de apă adâncă, unde acționari sunt Petrom și Romgaz, nu vor intra în exploatare mai devreme de 2029.
„Gazele din Marea Neagră nu cred că vor intra în producție până în 2029. Cele ale Black Sea Oil & Gas, care ar putea intra anul acesta, sunt doar o fărâmă. Ei pot produce anual un miliard de metri cubi, care înseamnă 7-8% din consumul anual. Or, acesta este declinul pe un an al producției interne. România e ca studentul ăla de la medicină: peste 20 de ani va fi bogat și cu bani, dar acum face foamea”, explică metaforic Chisăliță.
„Putin vrea să bage zâzanie”
Nuțu spune că prin oprirea furnizării către cele două state Rusia vrea să spargă unitatea Uniunii Europene în privința războiului din Ucraina.
„Riscul pentru România este ca la orice țară care ia gaze din Rusia. Miza pentru Vladimir Putin e să bage zâzanie între țări, să stârnească o criză politică în Europa și să dărâme unitatea UE”, spune Nuțu.
Polonia stă bine, Bulgaria nu e pregătită
Conform lui Chisăliță, Polonia este pregătită pentru decuplarea de Gazprom, însă în Bulgaria situația este mai problematică.
„În primul rând, Polonia importă din Rusia cam 50% din cât consumă. Din 2015 și-au propus public că nu vor mai face un alt contract după ce expiră cel actual. Iar acesta expiră la final de 2022. Polonia e relativ pregătită. Au un terminal de gaze lichefiate, au conductă cu Germania și mai este una care va fi finalizată cu Norvegia. Ei s-au pregătit de cinci ani. Nu va fi ușor însă pentru că momentul este brusc”, arată Chisăliță.
Gradul de umplere al depozitelor este de 76% în acest moment în Polonia.
De partea cealaltă, Bulgaria este dependentă 100% de Rusia. La nivel teoretic poate apela la vecini, dar situația sa este mai problematică.
„La bulgari e complicat, ei depind 100% de Rusia. Gazele veneau prin Turcia. Bulgaria poate la nivel teoretic să aducă gaze din Azerbaidjan și Grecia. Dar Bulgaria nu e pregătită. Tehnic au de unde să aducă, mai trebuie să aibă și gaze”, spune Chisăliță.
Țara are stocuri pentru o lună, depozitele fiind pline în proporție de 18%.
România ar putea fi rugată să ajute Bulgaria, explică Otilia Nuțu.
„Care e punctul rușinii?”
La nivel european Nuțu spune că presiunea publică va fi tot mai mare pe eliminarea gazului rusesc, pe măsură că Rusia continuă războiul în Ucraina.
„Eu cred că trebuie să ne obișnuim cu gândul că trebuie să ne dezlipim de Gazprom. Care e punctul acela al rușinii de la care să zicem gata? Suntem în stare să ne respectăm niște principii sau nu? Presiunea publică va fi suficient de mare în toată Europa pentru o decuplare de Gazprom”, punctează aceasta.
„Nu e o negociere aici, Putin va întinde coarda cât va putea. Și la un moment va cere ceva ce nu e acceptabil. Cu cât ne decuplăm mai repede, cu atât mai bine”, conchide Otilia Nuțu.
Chisăliță o contrazice. Acesta spune că această strategie ar putea da roade doar dacă întreaga Uniune Europeană se decuplează în același timp de importurile de Rusia.
„Chestia asta ar fi stat în picioare doar dacă o face toată Europa. Altfel, cele trei miliarde de metri cubi importate de România sunt o picătură din importurile de 150 de miliarde de metri cubi pe care le face UE din Rusia”, spune el.
Banca americană Goldman Sachs estimează că prețul gazelor ar putea ajunge la 200 de euro/MWh în cazul în care va existat o stopare totală a livrărilor către Germania, cea mai mare economie din UE și una dintre țările cele mai dependente de Rusia. Banca apreciază însă că un astfel de scenariu este puțin probabil.
Foto: Hepta