La ei acasă sunt banii dumneavoastră!

Astfel, comune fără miză economică au parte de investiţii majore doar pentru că între fiii satului se numără politicieni de frunte ai momentului.

Adrian Năstase, fost prim-ministru în perioada 2000-2004 – Tărtăşeşti, Dâmboviţa

Actualul preşedinte al Consiliului Naţional al PSD şi fost premier în perioada 2000-2004, Adrian Năstase (foto) a copilărit la Tărtăşeşti (judeţul Dâmboviţa), locul de naştere al tatălui.

Citat de www.hotnews.ro, Adrian Năstase (60 de ani) aminteşte chiar într-o carte de-a sa perioada aceea: “Făceam drumul Tărtăşeşti – Bucureşti trecând prin codrul Vlăsiei, dimineaţa devreme. Bunicul meu avea destul de mult pământ şi livezi. Uneori, mă lua cu el în camion, era o căruţă cu platformă, cu roţi acoperite cu cauciuc şi trasă de o iapă sură, superbă, pe care o chema Cleo”. Când a ajuns prim-ministru, evident că Năstase a întins o mână de ajutor Tărtăşeştiului.

Trotuare de milioane

Şi, uite aşa, spre deosebire de satele vecine, toată comuna a beneficiat, în timpul Guvernului Năstase, de următoarele avantaje: reamenajarea trotuarelor, înlocuite cu dale demontabile, de nivel european, lucrare estimată la câteva milioane bune de euro şi întinsă, de ambele părţi ale şoselei, pe 7 km, sau construirea unui azil pentru bătrâni, din cele 15 miliarde de lei primiţi în 2004 de la Guvern, adică o treime din suma totală alocată azilelor la nivel de ţară! Găsind în noile trotuare un spaţiu optim de manifestare, foarte mulţi săteni şi-au cumpărat scutere şi ATV-uri, cu care colindă voioşi Tărtăşeştiul.

Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi turismului – Mălini, Suceava

Născută la Buzău, Elena Udrea (36 de ani), ministrul dezvoltării şi turismului, este legată sufleteşte de Mălini (judeţul Suceava), localitatea natală a mamei sale, Maria.

Printr-un proiect european, Udrea a atras la Mălini investiţii de 2,5 milioane de euro doar pentru realizarea unui sistem de canalizare pentru evacuarea apei menajere! Proiectul, în valoare de exact 2.468.746 de euro, a demarat în septembrie 2008 şi ar trebui să fie finalizat în ianuarie 2011. Astfel, de doi ani, Măliniul arată ca un şantier, uliţele sale fiind excavate pentru implementarea canalizării. În ciuda efortului autorităţilor, sătenii nu sunt încântaţi, mai ales că trebuie să plătească pentru racordarea la reţea.

Sătenii se opun

“Să dai atâtea milioane pe prostii, ni se pare lucru necurat. Noi n-avem nevoie de apă şi de canalizare, că avem fântânile şi curţile noastre”, ne-au declarat Elena şi Vasile Vodă, foşti vecini ai Mariei Udrea.

Emil Boc, premierul României – Răchiţele, Cluj

Născut şi crescut la Răchiţele, judeţul Cluj, Emil Boc (44 de ani) n-a uitat de unde a plecat, păstrând în suflet şi-n minte imaginea plaiurilor pe unde plimba gâştele în copilărie.

Cum în satul natal al premierului încă mai stau părinţii acestuia, Ioan şi Ana, iar fratele cel mare, Ion, şi-a deschis o pensiune din fonduri europene, guvernul a aprobat – prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – un proiect de mare anvergură financiară: “Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor”. Valoarea investiţiei este de 49.863.375 lei (din care 86,5% reprezintă contribuţia Uniunii Europene), adică circa 12 milioane de euro, data finalizării lucrării fiind 9 august 2011.

Renovarea căminului cultural: 350.000 de lei

Suma e exorbitantă şi nu-şi prea găseşte logica în nevoile stringente ale locuitorilor zonei, existând şi în ziua de astăzi cătune din Apuseni care încă nu sunt electrificate. Mai mult, drumul care trece prin faţa Pensiunii Maria, proprietatea familiei Boc, a fost reparat anul trecut de Consiliul Judeţean Cluj într-un timp record. Deşi numără doar 800 de suflete, localitatea Răchiţele a primit în luna mai a acestui an bani de la Guvern pentru o sală de sport multifuncţională, cu 150 de locuri şi cu teren de handbal, evaluată la 2.423.163 de lei.

Ulterior, după ce presa a dezvăluit destinaţia sumelor, s-a renunţat la proiect. Dispensarul medical din Răchiţele a beneficiat însă de 450.000 de lei pentru dezvoltare, în timp ce renovarea căminului cultural din sat a costat Guvernul Boc alţi 350.000 de lei!

Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al ţării – Scorniceşti, Olt

Dictatorul Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a avut ambiţia ca Scorniceştiul, satul în care s-a născut, să se transforme în oraş. A rezultat ceva oribil.

În anii 70 şi 80 s-au ridicat, din ordinul lui Ceauşescu, fabrici, abatoare, sere, dar şi un stadion a cărui capacitate depăşea numărul locuitorilor! Planul lui Ceauşescu, de modernizare şi de industrializare a Scorniceştiului natal a debutat la începutul anilor 70. Astfel, s-au ridicat din nimic o fabrică de confecţii, una de mecanică fină şi alta de bere. Nici agricultura nu a fost uitată, aşa că au apărut un complex de găini şi de porci, abatoare, sere şi o fabrică de industrializare a laptelui.

Stadion uriaş, de 20.000 de locuri

Localitatea a început să crească, pentru că mulţi oameni din zonă veneau să lucreze şi să se stabilească la Scorniceşti. Firesc, au început să se ridice blocuri în sat, a apărut şi un spital imens, cu doctori aduşi din Slatina, reşedinţa judeţului Olt.

Megalomania a atins apogeul odată cu ridicarea stadionului din Scorniceşti, o arenă gigantică în raport cu dimensiunile satului: capacitate de 20.000 de locuri, în condiţiile în care populaţia număra aproape 12.000 de suflete. Dotările stadionului – scaune la tribuna I, tribună oficială, saună, bazin de înot sub tribuna a II-a, gazon cu sistem de dragare a apei, camere de locuit pentru cantonamente – erau superioare oricărei arene din România acelor vremuri.

Vasile Blaga, şeful de la Interne – Petrileni, Bihor

Ministrul Vasile Blaga – foto (54 de ani) s-a născut în satul Petrileni (judeţul Bihor) şi asta a contat atunci când Guvernul Boc a luat decizia de a finanţa ridicarea pe aceste meleaguri a unei săli de sport echivalente cu o tichie de mărgăritar.

N-a mai contat că satul are doar 600 de locuitori şi că suma alocată e de 2.609.586 de lei.

Urmărește-ne pe Google News