Cu totii am fost scandalizati de solutia data de justitia americana in cazul puscasului marin care l-a ucis pe Teo Peter.
Ne-am simtit umiliti, desconsiderati si calcati in picioare ca oameni si ca natiune. Dar nici unul dintre noi nu a realizat ca aceste sentimente ne-au cuprins doar pentru faptul ca toti l-am cunoscut pe Teo Peter si ca am privit moartea sa ca pe o pierdere a unei persoane dragi. Daca Teo Peter ar fi fost un necunoscut ca multi altii care au murit pe soselele Romaniei, probabil ca toti am fi ignorat cazul si nu ne-ar mai fi preocupat atat ideea de dreptate. Isi mai aduce cineva aminte de Elena Radulescu, batrana omorata pe trecerea de pietoni de un alt cetatean american, la nici doua zile dupa moartea lui Teo Peter? A urmarit cineva si solutionarea acestui caz? Nu cred.
Fara voie suntem complici la un sistem ticalosit care functioneaza de mult timp in Romania si iata ca functioneaza si in SUA. Crima la volan nu se pedepseste nici la noi si nici la ei. Cati s-au revoltat pentru faptul ca Tartaga, Bernevig, Pascariu si multi altii nu au facut nici o zi de puscarie, desi au omorat fiecare oameni pe sosele? Nimeni.
Pentru linistea spiritului lui Teo Peter si pentru demnitatea noastra nationala, ar trebui sa le dam americanilor un exemplu despre felul in care trebuie sa functioneze justitia. Presedintele Basescu ar trebui, in primul rand, sa ceara Parlamentului sa modifice legislatia de asemenea maniera incat ucigasii de pe sosele sa fie pedepsiti drastic in Romania. De abia atunci vom putea sa stam cu fruntea sus si sa aratam acuzator cu degetul. Altfel, si americanii si altii ca ei ne vor rade in nas mirati si ne vor intreba: “Noi am musamalizat cazul. Dar voi nu faceti la fel?”