„La liceele profesionale elevii se duc mai degrabă ca la o pedeapsă”. Reprezentanții mediului de afaceri cer schimbarea învățământului tehnic 

Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov a fost prima din țară care a implementat un sistem de învățământ dual, acum mai bine de zece ani. În sistemul dual, jumătate din pregătirea elevilor înseamnă practică la operatorul economic care îi va angaja după absolvire și în laboratoarele liceului.

Kronstadt este un liceu privat, susținut financiar de un consorțiu de firme care își pregătesc astfel forța de muncă de care au nevoie. „Avem o angajabilitate de 95% și din 2012 până în 2022 am format 2.700 de elevi”, spune Camelia Engel, președinta consiliului de administrație a școlii.

România are un deficit de 100.000 de meseriași, arată cifrele de anul trecut, iar angajatorii se declară nemulțumiți și de calitatea absolvenților școlilor profesionale. Trei sferturi dintre angajatorii din România spun că au probleme cu a-și găsi muncitori. 

„«Meseria, brățară de aur» nu mai există”

„Iată, se poate și în România!”, spune Dragoș Anastasiu, CEO al firmei Eurolines și membru al Alianței „O voce pentru Educație”, care s-a reunit marți, 7 martie. „Noi am vrut o reformă foarte curajoasă, care să plece de la actuala radiografie a tot ce înseamnă tehnologic, inclusiv dual, și care nu arată bine deloc. Elevii se duc acolo mai degrabă ca la o pedeapsă, «meseria, brățară de aur» nu mai există, brandingul tehnologic-tehnic este unul catastrofal. Copiilor de azi li se spune: «Dacă nu înveți, mamă, ajungi la tehnologic»”, a completat acesta.

Recomandări

Cazul „Nordis” de Alba: 211 oameni, lăsați fără 12 milioane de euro: „A fost momentul în care mi-am dat seama că am fost înșelat”

În proiectul de lege a educației finalizat de ministrul Ligia Deca, ce urmează să intre în Parlament, este suplimentată finanțarea pentru fiecare elev pentru unitățile de învățământ din regimul dual și există posibilitatea ca reprezentantul desemnat al operatorilor economici să fie președinte al Consiliului de administrație, adică să aibă mai multă putere de decizie. Sunt măsuri bine primite de mediul de afaceri, dar nu sunt suficiente, crede Dragoș Anastasiu.

„Ideea de minimum 50% practică nu apare explicit în lege. Noi ne dorim foarte mult să nu mai existe tehnologic clasic și dual și să fie doar învățământ dual. De asemenea, ne-am dorit un deadline ferm pe care l-am propus la doi ani, a apărut la cinci ani. Deci avem de așteptat până atunci ca să avem sistem dual. Argumentul a fost că sunt zone în care nu există angajatori care să susțină clase de dual. Dar dacă nu sunt angajatori, pentru ce îi pregătim?”, mai spune acesta.

Recomandări

Ucraina a anunțat câți bani mai are ca să lupte singură cu Rusia, dacă Donald Trump oprește ajutorul financiar, imediat după ce preia funcția de președinte al Americii

Omul de afaceri spune că va participa la discuții cu parlamentari pentru a le explica necesitatea din piață a sistemului de învățământ dual, ca aceștia să poată aduce amendamente legii când va intra în comisiile Parlamentului. 

• 27% dintre tinerii din toată lumea nu au abilitățile pentru a putea găsi un loc de muncă, potrivit unui studiu PWC & UNICEF din 2023.

„Este atractivă funcția de director?”

Un alt punct care ar trebui îmbunătățit este în ce condiții ajunge cineva director de școală, cred reprezentanții ONG-urilor și mediului de afaceri. „Este atractivă funcția de director? Puteți să duceți mai departe întrebarea către ministrul educației Ligia Deca?”, a spus consultantul în afaceri George Leca, de la Asociația Valori în Educație (AVE).

„Lăsând deoparte riscurile asociate profesiei, disconfortul, presiunile politice pe toate canalele, dacă ne uităm strict din punctul de vedere al noii legi, directorul trebuie să fie profesor. Asta a rămas în lege. Nu avem suficienți oameni, dar menținem o condiție care limitează intrarea în profesie”, a spus acesta. 

Recomandări

Procesul polițiștilor acuzați că au omorât un bărbat, în Autogara Sud Pitești, aproape de final. Mărturia rudelor: „Un băiat foarte deștept, stâlpul casei, alerga peste tot”

„Directorul nu are ajutor, nu s-a introdus propunerea noastră de a avea un director de dezvoltare, administrativ. Directorul astăzi trebuie să aibă grijă de zugrăvit, de șantiere, de managementul asseturilor (lucrurilor aparținând) primăriei. Și are și o normă de 18 ore de predare. La bani primește doar 100 de lei în plus față de un profesor”, a mai spus Leca.

„O voce pentru Educație” susține ca recrutarea directorilor să fie făcută cu instrumente digitale și standardizat, să există o evaluare periodică a lor și obținerea postului să nu mai fie condiționată de statutul de profesor.

În proiectul de lege, directorul și directorul adjunct sunt obligați să urmeze un program de formare profesională în primul an al fiecărui mandat de management. Membrii „O voce” spun că se poate face mai mult pentru a crește atractivitatea acestei poziții, dar și calitatea pregătirii. 

Modul de literație pentru cei care vor să devină profesori

„Este extrem de important să se consemneze explicit faptul că alfabetizarea funcțională este un obiectiv de țară”, a subliniat și Flavia Popa, secretar general al BRD. 

AVE, susținută de BRD, a creat platforma Alfabetar care le oferă profesorilor uneltele pentru a interveni aplicat atunci când văd că un copil are probleme cu cititul și scrisul. La doi ani de la lansarea platformei, profesorii au văzut o îmbunătățire cu 13% în rezultate la copiii pentru care profesorii au folosit resursele Alfabetar. 

Profesorii sunt vectorii acestei schimbări în bine, crede Flavia Popa. De aceea consideră necesar să fie adăugat în legea învățământului superior un modul de literație pentru pregătirea cadrelor didactice.

„Noi, ca angajatori, observăm o disonanță între calitatea pe care o cerem celor care vin să lucreze în bancă și ceea ce poate să ofere sistemul de învățământ, cu resursele de acum. Dar potențial există, valoarea unui sistem de învățământ este dată de dascăli și de educatorii pe care noi trebuie să-i susținem”, a mai spus aceasta. 

Alte măsuri cerute de Alianța „O Voce pentru Educație”:

– să fie stipulat explicit ca pregătirea academică să includă minimum 50% practică;

– un profil de competențe cu cel puțin patru componente critice pentru performanța în carieră pe baza căruia să fie certificat cel care vrea să fie profesor;

– să fie crescută autonomia curriculară a școlii și a cadrului didactic;

– minimum 20% din curriculumul național să fie alocat pentru competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro