Diana Găbureac a luat o hotărâre când a citit cerința primului subiect la olimpiada de lectură: nu va avea o abordare previzibilă. A primit un text de o autoare ucraineană și i se cerea să își exprime punctul de vedere în legătură cu „societatea estică care tinde să respingă valorile occidentale”, spune ea, într-un interviu pentru Școala 9.
Strategia tinerei la Olimpiada „Lectura ca Abilitate de Viață” (OLAV) a fost, așadar, originalitatea: „Am intuit că ceilalți participanți vor aborda situația actuală din Ucraina, mai ales fiind vorba de o autoare ucraineană, și am încercat să scriu altceva. Am discutat despre situația din Iran de acum câțiva ani, când a avut loc o emancipare a femeii, chiar dacă nu la nivel total”, explică Diana.
La 14 ani citea cărți despre „femei din zona estică fie măritate cu forța, fie abuzate”
În lucrarea ei, a făcut multe trimiteri la volumul „Prizonieră în Teheran. Cum am supraviețuit într-o închisoare iraniană” de Marina Nemat, pe care își amintește că l-a citit când era prin clasa a VIII-a și care a impresionat-o la acel moment: „Obișnuiam să citesc încă de pe atunci tot felul de cărți crude, care vorbeau despre femei din zona estică fie măritate cu forța, fie abuzate. Era un tablou crud pentru o fată de 14-15 ani, dar m-a stimulat să îmi deschid ochii spre cum stă situația în alte colțuri ale lumii, poate pentru a aprecia mai mult că m-am născut aici”.
Pentru proba orală, Diana a avut de citit romanul „Ciuma” de Albert Camus și de dezbătut, alături de o participantă din Alba, sintagma: „Nimic pe lume nu merită să te facă să renunți la ceea ce iubești”. S-a bazat și de data asta pe intuiția ei.
„Am decis să fiu spontană, pentru că în momentul în care participi la o probă orală se simte orice parte regizată. Mi-am dorit să fie o discuție liberă și partenera de conversație a fost de acord. Am fost noi, am fost originale și cred că asta a contat cel mai mult”.
Diana a făcut referire, în răspunsurile ei, la cartea lui Camus, precum și la alte lecturi personale, însă a adus în discuție și situații de viață: „Discutând despre dorința de a-i salva pe ceilalți din iubire, am abordat și situația de acum câțiva ani din Colectiv”, mai spune adolescenta. „A fost un subiect dureros de dezbătut, dar am încercat să ne concentrăm și să ne gândim la cum unii dintre salvatori au murit intrând din nou în club pentru a-i salva pe cei pe care îi iubeau”.
„Când am ieșit din sală, am închis ușa și ne-am îmbrățișat”
Tânăra nu a tratat proba ca pe o competiție, ci s-a bucurat de posibilitatea de-a lega o prietenie cu partenera de dezbatere: „Am jucat această dezbatere nu ca pe un meci de debate, nu ca pe un joc în care ar trebui să avem un învingător și un învins, ci am discutat cu foarte multă naturalețe. La final, când am ieșit din sală, am închis ușa și ne-am îmbrățișat”, își amintește ea. Ambele au obținut punctajul maxim la proba orală.
Elevele au păstrat legătura. „Încă mai vorbesc cu coechipiera mea, împărtășim titluri de cărți, de piese de teatru. Mă bucur mult să mi se reconfirme că OLAV nu este doar o olimpiadă, ci o experiență completă în care ai ocazia de a-l cunoaște într-adevăr pe celălalt”, mărturisește Diana.
Una dintre marile bucurii ale Dianei a fost că olimpiada s-a desfășurat în Capitală: „La finalul fiecărei probe, îmi luam rucsacul în spate și mă plimbam”, spune ea. „Bucureștiul este cu adevărat orașul meu de suflet din România. După probe, îmi puneam aplicația de Hărți pe telefon și încercam să trec prin tot felul de locuri”.
Inclusiv experiența de a sta la cămin s-a dovedit plăcută: „Deși inițial obișnuiam să văd o tensiune în a fi departe de casă și în a mă adapta la diverse condiții de cazare, am stat la cămin și mi-am făcut mulți prieteni și acolo”, mai povestește adolescenta.
Rezultatele olimpiadei au fost o surpriză pentru Diana, care nu credea că o să ajungă în top: „Plecasem fără așteptări de acasă, deci nu pot spune că simțeam vreo tensiune în ceea ce privește afișarea rezultatelor. Mi-a fost reconfirmat faptul că lucrurile cele mai frumoase ni se întâmplă atunci când ne așteptăm mai puțin”.
Adolescenta va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Lectură din septembrie.
Pasiunea pentru anumite domenii e mai importantă decât rezultatul
Tânăra e conștientă că învață de fapt pentru ea și din dorința de a ști mai mult despre domeniile care o pasionează: „Îmi doresc să învăț pe acest subiect pentru că îmi place, mi se pare interesant și vreau să știu mai mult. Niciodată pentru că am nevoie de o notă mare, pentru că îmi doresc un rezultat sau pentru că vreau să mă calific la următoarea etapă”. De aceea, spune ea, nu a rezolvat niciodată subiecte „pe bandă rulantă”.
A fost acceptată la profilul Computer Science al Universității Jacobs din Bremen, o cunoscută instituție americană privată din Germania. Vestea asta i-a dat Dianei curaj în ceea ce privește urmarea unui domeniu real, însă, în urma rezultatului de la OLAV, tânăra nu exclude nici posibilitatea să studieze la Facultatea de Litere.
Este convinsă, totuși, că hotărârea privitoare la facultate nu este decisivă pentru viața unui tânăr și rămâne deschisă la oportunitățile care îi vor ieși în cale: „Cred că viitorul nostru nu se rezumă la domeniul pe care îl alegem din punct de vedere profesional. Eu rămân deschisă în privința opțiunilor mele, așa cum rămân deschisă la orice experiență de viață”, mai spune ea. Articolul integral în Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro