ComenteazăPuțin peste o sută de armeni din ţară au participat, duminică, la Mănăstirea Hagigadar din Suceava, la Sfânta Liturghie oficiată de Episcopul Datev Hagopian, cu prilejul hramului bisericii.
În acest an, din cauza pandemiei, a fost anulat pelerinajul în grupuri și masa de hram, dar mulţi dintre credincioşii veniți au păstrat tradiția și au urcat dealul pe care este amplasată mănăstirea în genunchi pentru împlinirea dorinţelor.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în aer liber de PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România împreună cu un sobor de preoţi, iar la slujbă au asistat deputatul minorităţii armene din Parlamentul României, Varujan Pambuccian şi preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian.
A fost pentru prima dată când slujba a fost organizată în aer liber, iar în curtea mănăstirii au fost amplasate stegulețe în dreptul cărora s-au așezat credincioșii pentru a păstra distanța fizică.
Mulţi dintre pelerini au urcat în genunchi dealul pe care se află biserica Hagigadar care în traducere înseamnă „biserica dorinţelor”, după care au înconjurat, tot în genunchi, biserica mănăstirii pentru a li se împlini dorinţele.
La mănăstirea Hagigadar au venit și în acest an armeni din toată țara fără însă să mai fie organizate curse cu autocare pentru aceștia.
Totodată, în acest an nu s-au mai pregătit tradiţionalele “urechiuşe” şi nici nu a mai fost organizată masa de hram de după slujba arhierească.
În mod tradițional, armenii se întrunesc după slujbă la o agapă unde sunt servite mâncăruri armeneşti, „supă de urechiuşe” şi pilaf cu carne de vită.
Mănăstirea Hagigadar este un important loc de pelerinaj pentru armenii din România şi din diaspora, iar de peste o sută de ani, în duminica din preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului are loc pelerinajul de hramul Mănăstirii Hagigadar.
Mănăstirea Hagigadar a fost construită în anul 1512 de doi fraţi, negustori armeni.