ComenteazăProiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului apărut luna aceasta e a treia încercare a Ministerului Afacerilor Interne. Şi nici de această dată nu se întrezăresc mari sorţi de izbândă, căci proiectul ar avea mari probleme de constituţionalitate, după avertizează experţii prezenţi la o dezbatere organizată săptămâna trecută.
Primul proiect de lege privind căutarea persoanelor dispărute a fost elaborat în 2019, imediat după cazul Caracal, dar la scurt timp el a fost retras. În decembrie 2019, MAI a anunţat un al doilea proiect care, după dezbaterea publică, a rămas în sertarele din minister.
La 1 septembrie 2020, cu 24 de ore înainte ca secretarul de stat din MAI Bogdan Despescu să vină de Comisia parlamentară de anchetă privind situaţia copiilor dispăruţi, a apărut a treia tentativă de legiferare: proiectul unei ordonanţe de urgenţă.
Iar Despescu declara, la audierea în comisie, că va fi înfiinţată o structură specializată în găsirea persoanelor dispărute, care va avea reprezentanţi în toate inspectoratele de poliţie, iar iniţiativa legislativă este deja pe site-ul MAI.
Vinerea trecută a fost organizată dezbaterea publică pe marginea acestui proiect de ordonanţă.
APADOR-CH: „Există probleme de constituţionalitate”
Sala de şedinţe din Ministerul Afacerilor Interne e mare, cât o sală de sport. În capătul unei mese lungi sunt grupaţi zece reprezentanţi ai MAI. În restul sălii sunt doar două persoane. Doi jurnalişti. Reprezentanţii societăţii civile, şase la număr, au participat la dezbatere prin sistemul online.
Proiectul de OUG prevede, printre altele, reglementarea unor „metode speciale de căutare” (printre care şi localizarea mijloacelor de comunicaţii electronice, interceptarea comunicaţiilor, percheziţia locuinţei sau a sediului unor persoane), dar şi introducerea de noi infracţiuni („sesizarea nejustificată a dispariției unei persoane” şi „obstrucționarea procedurilor de căutare”) ce pot fi pedepsite cu închisoarea.
„Aveţi două probleme de constituţionalitate în această ordonanţă”, i-a avertizat Georgiana Gheorghe, expert APADOR – CH, pe reprezentanţii MAI. Prima problemă ar fi că, potrivit Constituţiei, nu pot fi restrânse drepturile fundamentale ale omului printr-o ordonanță de urgență, spune expertul. Prin urmare, nici nu se poate vorbi într-o ordonanţă de urgenţă despre percheziţii, interceptări şi nici despre pedepse cu privarea de libertate.
A doua problemă sesizată e că nu pot fi introduse infracțiuni prin ordonanță de urgență, „pentru că poporul a stabilit, în cadrul referendumului național din 2019, că nu se pot adopta ordonanţe de urgenţă «în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare»”, a precizat Georgiana Gheorghe.
După 7 ani de la dispariţie, mai caută doar familia şi presa
Un alt articol din proiectul de ordonanţă vorbeşte despre trecerea dosarelor de dispariţie în evidenţa pasivă. În cazurile de adulţi dispăruţi în circumstanţe alarmante (când există suspiciuni de răpire sau de suicid sau când e vorba de persoane vulnerabile), dosarul va fi trecut, după 7 ani, pe linie moartă.
„Dacă vorbim despre o fată de 18 ani şi o lună, majoră deci, care a dispărut, fiind victima traficului de minori, vi se pare îndeajuns ca poliţia să o caute 7 ani?”, au fost întrebați reprezentanţii IGPR.
„Dosarul se trece în evidenţa pasivă când se epuizează toate metodele specifice de căutare”, a precizat comisarul- şef Georgian Dragomir, şeful Serviciului Urmăriri din IGPR.
„Dar, dacă apar date şi informaţii noi, dosarul e redeschis”, adaugă el. „De unde ar putea să mai apară date şi informaţii noi, dacă poliţia nu mai face cercetări?” „Din presă, de la familie”, spune cms. şef Dragomir. După 7 ani de la dispariţie, nu mai caută decât părinţii şi jurnaliştii.
Mai mult, Dragomir spune că poliţia din România face mai mult decât ar trebui şi se ocupă de toate cazurile de dispăruţi, nu doar celor în care există suspiciuni că ei ar fi fost victimele unor infracţiuni, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
Şeful Direcţiei de Investigaţii Criminale: „Nu ştiu cine e Simon Andreea”
În cazul copiilor dispăruţi, dosarele ar trece în evidenţa pasivă, conform ordonanţei, după 7 ani de la data la care ei au devenit majori.
Simon Andreea, dispărută din Miercurea Ciuc pe când avea 9 ani, a devenit majoră în 2014. Conform matematicii din proiectul de ordonanţă, dosarul dispariţiei ei ar trece în evidenţa pasivă în martie 2021. Adică, peste 6 luni.
„Nu ştiu cine e Simon Andreea”, recunoaşte, auzind exemplul dat, cms. şef Adrian Miron, şeful Direcţiei Investigaţii Criminale din IGPR.
Povestea fetiţei de 9 ani care a plecat la magazinul de lângă bloc şi nu s-a mai întors niciodată acasă a fost cel mai mediatizat caz de copil dispărut din România. S-au scris zeci de articole şi au apărut alte zeci de ştiri tv, iar cazul a fost prezentat şi pe RAI 3, la emisiunea „Chi lha visto”. Afişe cu poza Andreei au fost lipite în Italia şi Grecia.
Astăzi, Simon Andreea nu mai figurează pe lista copiilor dispăruţi de pe site-ul Poliţiei Române.
Întrebarea care i-a blocat pe cei din MAI
Deputata Adriana Săftoiu este vicepreşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi. A asistat la dezbateri în sistem online, iar aproape de finalul discuţiilor, i-a întrebat pe reprezentanţii MAI care e calendarul pe care l-au stabilit pentru această ordonanţă de urgenţă.
În sala de şedinţe a urmat un moment lung de tăcere, apoi cineva şi-a făcut curaj şi i-a răspuns deputatei: „Recunosc, ne-aţi blocat!” Adriana Săftoiu a explicat întrebarea şi a spus că ar vrea să ştie cât va fi ţinut proiectul în dezbatere publică şi ce se va întâmpla cu el mai departe, mai ales că există un aviz negativ al Ministerului Justiţiei pe vechiul proiect de lege, care e similar cu acesta. Nimeni din sală nu a putut să dea vreun răspuns.
„E un pas important faptul că azi s-a discutat cu ONG-urile atât de aplicat pe această lege, dar ce mă îngrijorează e care va fi traseul acestei legi”, a declarat Săftoiu, pentru Libertatea.
Nu o să rezolvăm niciodată problema persoanelor dispărute, atâta timp cât rămânem pe actualele reglementări, care se reduc la nişte norme interne, vechi şi depăşite.
Adriana Săftoiu, deputat PNL