ComenteazăNicolae Ceauşescu plănuia încă din 1977 organizarea Jocurilor Mondiale Universitare în România. Când, în sfârşit, patru ani mai târziu, a sosit momentul desfăşurării competiţiei pe stadionul “23 August” din Bucureşti, dictatorul a recurs la măsuri extreme de securitate, încercând să reducă şansele de a-i fi ştirbită reputaţia prin eventuale contestări.
Închişi cu forţa 12 zile în spital
“Au fost săltaţi oameni de pe stradă, din pat, din gări, dintre blocuri, din tot oraşul şi închişi pe perioada Universiadei la Spitalul de Psihiatrie nr. 9.
Acţiunea a fost coordonată de Securitate şi pusă la cale de Direcţiile de Sănătate şi de spitalele psihiatrice. Laolaltă, nebuni periculoşi, disidenţi politici, dar şi oameni nevinovaţi s-au trezit în dube şi duşi la Spitalul 9, unde au stat închişi în saloanele special amenajate timp de 12 zile”, rememora cotidianul Cronica Română, în 2006, ciudata decizie luată de autorităţile comuniste înaintea începerii Universiadei.
5.000 de studenţi pentru „Satul Universiadei”
Complexul studenţesc Regie al Institutului Politehnic Bucureşti a găzduit pe sportivi, fiind amenajat şi devenind „Satul Universiadei”. În cadrul acţiunii de amenajare au fost antrenaţi în muncă patriotică 5.000 de studenţi ai institutului, numeroase cadre didactice, îndeosebi cele de la catedra de educaţie fizică precum şi personalul tehnico-administrativ. 800 de studenţi ai institutului au participat la repriza studenţilor din Ceremonia de deschidere, pregătind şi executând un apreciat program de gimnastică.
200.000 de spectatori, aproape 3.000 de atleţi din 86 de state
Între debut şi gongul final, au fost zece zile de reuniuni şi întreceri pe iarba giganticului stadion din Capitală. În total, 200.000 de spectatori au asistat din tribune la Universiadă. Au participat 2.912 atleţi din 86 de state. Întrecerile Universiadei au gravitat în jurul celor zece sporturi pe care s-a axat competiţia: atletism, baschet, volei, gimnastică, tenis, scrimă, înot, sărituri în apă, polo pe apă şi lupte. 17 recorduri mondiale universitare au fost doborâte la Bucureşti în întrecerile atletice. Dintre atleţii noştri, s-au evidenţiat campioanele Doina Melinte la proba de 800 m şi Florenţa Crăciunescu la aruncarea discului.
Aceeaşi Doina Melinte a luat medalia de argint la proba de 1.500 m, distincţie cu care au fost răsplătiţi şi Anişoara Cuşmir (săritura în lungime), Pal Palffy (110 m garduri) şi Gyorgy Marko (10.000 m). Medaliile de bronz au revenit atleţilor români Tudoriţa Moruţan (800 m), Maria Radu (3.000 m), Vali Ionescu (lungime), Marian Ionescu (disc), Corina Tifrea (heptatlon), Liodor Pescaru (20 km mars), Gheorghe Buruiană (maraton), Ion Zamfirache (disc) şi ştafetei feminine de 4×100 m. La gimnastică, Nadia Comăneci a adus cinci medalii de aur. Sportivii studenţi din Clubul Sportiv Universitar al Institutului politehnic Bucureşti au obţinut în cadrul concursurilor Universiadei 1981 locul al 3-lea la baschet-fete şi locul al 2-lea la tenis de câmp-fete.
România socialistă a mai organizat câteva evenimente sportive de anvergură: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor (1953), CM de tenis de masă (1953), CE de tir (1955), CE de volei feminin (1955), CM de handbal feminin (1962) şi CM de popice (1966).
Ziarul Cotidianul a dezvăluit acum câţiva ani: “La Universiadă, era prezent şi Nicu Ceauşescu, acesta urmărind-o pe Nadia cu care se iubea în acea perioadă. La un moment dat, a fost anunţat să facă premierea la gimnastică secretarul general Nicolae Vieru.
Imediat, Nicuşor a sărit ca ars: «În ţara asta exista un singur secretar general, Nicolae Ceauşescu»”. Imediat s-a schimbat titulatura, astfel că secretarul general Vieru a devenit secretar federal.
Citiţi mâine cu ce maşini circulau românii pe timpul lui Ceauşescu
Citeşte şi: Pe vremea lui Ceauşescu mâncam pâine pane cu usturoi
Libertatea vă prezintă meseriile «la putere» din «epoca de aur» care azi sunt pe cale de dispariţie