Inginerii constructori susțin că, deși digul a fost construit în urmă cu mai bine de 30 de ani, nu s-au mai efectuat lucrări de renovare.

„Dacă cutremurul este foarte mare atunci poate ceda şi stăvilarul cât şi barajul şi această cantitate se poate revărsa şi asupra oraşului. Se văd plăci care au început să alunece”, afirmă inginerul Dan Trifu, la Digi 24.

Cantitatea uriașă de apă s-ar năpusti către Capitală și cu siguranță cele mai afectate ar fi blocurile din imediata apropiere.

„Dacă ar ceda stăvilarul atunci ar ceda şi digul de protecţie cu siguranţă. Este clar, cartierul Grozăveşti, cartierele joase, zona Eroilor, zona Parlamentului, zona Unirii, Timpuri Noi, cartierele Tineretului şi Văcăreşti”, mai spune Dan Trifu.

În schimb, specialiștii de la Apele Române spun că barajul este sigur și verificat periodic.

„Această acumulare, barajul şi digul au fost concepute şi proiectate să reziste la un cutremur de 8,5 de scara richter. Acest baraj a trecut prin mai multe cutremure la fiecare mişcare seismică mai mare de 4 grade se face o inspecţie post seism”, spune Mihai Georgescu , șef sistem hidrotehnic Dâmbovița.

Mai mult, peste 1.500 de pompieri sunt antrenaţi să intervină în cazul unui dezastru.

„În zona aceasta avem tot ceea ce intră pentru descarcerări, cilindri hidraulici, foarfeci tăietoare, berbeci şi perne ridicătoare. La ce le folosiţi? Pentru ridicare plăcilor de beton care s-au prăbușit peste victime, pentru stabilizare, tăiere, echipament pentru alpiniști pentru intervenția la victimele surprinse la înălțime”, spune Achim Doru Unitatea Specială de Intervenţii IGSU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență).

Lacul se întinde pe 246 de hectare şi are 14 milioane de metri cubi de apă, iar barajul de pe lacul Morii are 15 m înălţime si o lungime de 7 kilometri.

Cum vor schimma cutremurele fața Capitalei

Iată ce ne-a declarat preşedintele de onoare al Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, despre cum vor schimba cutremurele fața Capitalei. Cartierul Drumul Taberei va fi un munte, iar Berceniul se va scufunda.

“Pământul este o planetă vie, se mişcă permanent. Ca atare, nu este nimic ieşit din comun în faptul că platoul dinspre Drumul Taberei, inclusiv locul unde se află acum Palatul Parlamentului, creşte cu aproximativ 4 milimetri anual şi, peste timp, acolo va fi un munte. Zona Berceni, în schimb, se scufundă 5 milimetri anual, iar acolo va fi o mare depresiune”, a dezvăluit seismologul Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului, pentru Libertatea.

Așadar, un scenariu apocaliptic pentru Capitală. Un seism major poate produce acum cu 5.000 de victime mai mult decât în 1977

Dacă în urma seismului de acum 40 de ani au decedat 1.570 de persoane în toată țara, scenariile Planului de Analiză și Acoperirea Riscurilor (PAAR) arată că acum, în urma unui cutremur major, ar putea muri 6.500 doar în București – adică ar fi un carnagiu. Asta pentru că în Capitală sunt înregistrate pe lista riscului seismic 673 de clădiri – majoritatea blocuri de locuințe.

CITEȘTE ȘI… Când trecem la ora de iarnă 2017. Cum ne afectează

 

Urmărește-ne pe Google News