- Libertatea are confirmarea oficială că există la Banca Națională, împreună cu dosarul “Moscova 2”, documente găsite recent la Brașov, care atestă despre tratamentul inuman al evreilor în lagărul de la Mărculești, în 1941.
- Azi apar primele reacții ale lumii științifice.
- Istoricul Adrian Cioflâncă este directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. El descrie grozăviile petrecute la Mărculești, localitate pe care a avut ocazia să o viziteze în urmă cu circa șase ani, unde a derulat o cercetare.
Istoricul Adrian Cioflâncă Foto: Agerpres
de Justin Gafiuc
– Domnule Cioflâncă, ce se cunoaște din punct de vedere istoric despre lagărul de la Mărculești și comunitatea evreiască de acolo?
– Discutăm despre două episoade. Pe urmele unuia am mers personal. Regimentul 6 Vânători avea baza în localitatea Bălți, iar în 1940 s-a stabilit în zona Iașiului, odată cu retragerea autorităților. Apoi, când s-au întors, au făcut ravagii pe drum. Au fost implicați în masacre la Popricani, la Stânca Roznovanu, Sculeni, Bălți, Fălești.
– Și la Mărculești?
– S-a produs cel mai mare masacru la început de iulie. Au adunat toată populația din localitate și pe cei refugiați din târgurile vecine, pe măsura înaintării armatelor germane și române. Au ucis în jur de o mie de evrei. Am ajuns acolo în 2013 împreună cu Elisabeth Ungureanu de la Institutul Wiesel și am făcut teste de istorie orală cu locuitori care au fost martori la evenimente pe vremea când erau tineri, copii. De asemenea, am mers la identificarea în teren a locurilor. Am găsit trei puncte în care se aflau gropi comune, încă nemarcate.
”Încă din 2010 se descoperise o groapă comună cu evrei împușcați de ofițeri și militari din aceeași unitate”
– Al doilea episod e legat probabil de lagăr, nu?
– Da. Lagărul de la Mărculești s-a înființat în septembrie 1941 și a servit ca loc de tranzit pentru deportarea în Transnistria, produsă la sfârșit de octombrie. Prin acel lagăr au trecut circa 20.000 de evrei, jumătate din Basarabia, jumătate din Bucovina. Au stat în condiții mizerabile, au fost torturați, umiliți, deposedați de bunuri. Un rol important l-a avut atunci și reprezentantul Băncii Naționale, Ion Mihăescu, și probabil din acest motiv documentele apărute acum erau împreună cu altele de interes tot pentru BNR.
– Ce rol a avut Mihăescu?
– Ca reprezentant al BNR, făcea parte din comisiile mixte de percheziție și deposedare de bunuri a evreilor în lagărele de tranzit. De altfel, la CNSAS există dosarul procesului “lotului Mihăescu”, produs în 1945, fiind printre primele judecate de Tribunalul Poporului.
– Știați despre documentele găsite la Brașov și ajunse între timp în custodia BNR?
– Nu. Sunt curios să le văd și să constatăm dacă aduc ceva nou. Avem o colaborare cu BNR, care ne-a permis accesul în arhiva băncii pentru a căuta documente privind deposedarea evreilor de bani, bijuterii și bunuri pe timpul Holocaustului.
Sperăm ca BNR să ne permită să cercetăm și noile documente, să obținem o copie de pe ele
Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Români
“Mărculești era un târg tipic evreiesc, înființat din prima jumătate a secolului XIA. Populația era majoritar evreiască, dar acum există acolo doar populație postsovietică, fără memoria locului”
Citește și:
Ce se află în Tezaurul României evacuat la Moscova în Primul Război Mondial