1 comentariuÎn plină pandemie, în vara 2020, Thomas Chesneau a lăsat Parisul și unul dintre cluburile de marcă ale lumii, PSG, pentru a veni la București, la Concordia Chiajna, o formație de liga secundă. Decât să lâncezească prin eșaloanele inferioare din țara sa ori la formația a doua a parizienilor, Chesneau a acceptat să-și dea un restart în România.
A fost îmbiat de iubita lui româncă, Andreea, pe care a cunoscut-o la Paris. Thomas s-a antrenat un an cu vedetele lui PSG, a prins și-un meci amical la prima și marea echipă, a stat în imediata proximitate a superstarurilor. Dar a realizat că vrea altceva. În această primăvară, a fost împrumutat la Dinamo București, însă a prins doar două meciuri la „câini”, echipă ce-a șocat prin retrogradarea în eșalonul secund.
În vârstă de 23 de ani, Thomas este acum prima opțiune pentru Concordia Chiajna, formația de lângă Capitală care și-a fixat drept obiectiv revenirea în Liga 1.
Chesneau a oferit un interviu Libertatea pentru Ziua Franței, 14 iulie, scuzându-se politicos că vorbește prea puțin în limba română, dar promițând să aprofundeze această limbă.
Libertatea: Tommy, cum este viața ta în București?
Thomas Chesneau: Totul este cum nu se poate de bine. Pe cuvânt. București este un oraș mare, frumos, am condiții foarte bune de viață, de a-mi face meseria. OK, nu e chiar Paris… Dar chiar îmi place capitala voastră.
– Care acum mult timp, și-acum uneori, este denumită „Micul Paris”. Știai?
– Am aflat venind aici. Am văzut ceva similarități prin zona de centru, pe unde este Banca Națională, acolo chiar arată a Paris. Restul nu e chiar așa, deși aveți și voi un Arc de Triumf. Însă este un oraș curat.
„Îmi plac parcurile de aici, din centru”
– Sper că nu o zici din curtoazie?
– Apreciez timpul aici, simt că Bucureștiul, România, este o parte din mine. (râde) N-o spun ca să iau like-uri! Am spus că Bucureștiul e curat, în tot cazul este mai curat decât Parisul.
– În ce sens?
– Parisul a ajuns, uneori, foarte murdar. La Paris se face curat cam o dată pe săptămână, aici am văzut în fiecare zi. Ies cu câinii mei zilnic, îi scot afară, la plimbare, am văzut eu cu ochii mei cum sunt mașini de salubritate care curăță.
– În ce zonă locuiești aici?
– Zona Floreasca, aproape de Parcul Herăstrău. Altă chestie ce-mi place aici. În centrul Parisului nu ai parcuri sau este o zonă aglomerată oricum, aici chiar sunt destule și mari. Un alt avantaj pentru București. Este perfect pentru mine, avem nevoie de spațiu natural, eu și cățeii mei.
„Am învățat orele bune de trafic cu mașina”
– Ce părere ai despre trafic?
– Îmi place să am libertate să respir. La ora la care plec eu spre Chiajna, din Floreasca, fac 25 de minute pe ceas. După-amiaza fac mai mult, spre o oră. Dar îmi iau timp să ajung la timp și în așa fel încât să nu forțez mașina sau să mă enervez. Nu mă impacientez, plec mai devreme, totul este OK. Am învățate orele bune în privința traficului.
– În Paris cum mai este?
– Dimineața, îngrozitor. Cel mai greu. Stăteam la 20 de kilometri de Paris, îmi lua cam o oră și jumătate să ajung în centru.
„Poți diversifica mâncarea aici, la ce prețuri sunt”
– Cum ți se par românii?
– Oameni prietenoși, care au bunătate, au răbdare cu mine, chiar și atunci când stâlcesc cuvintele în română. (râde) Nu vreau să mă gândesc cum reacționează francezii când un străin spune ceva „stricat” în limba franceză.
– Ce-ți place cel mai mult în România?
– Bună întrebare. Îmi place mâncarea, v-o spune un francez. Și nu este scumpă, poți diversifica, încerca tot felul de chestii. Mă repet, sunt multe locuri verzi în București, dar și în afara orașului, cum este la Mogoșoaia, la Snagov, multe spații deschise, unde nu locuiesc oameni. Îmi place să mă plimb. Mi-a plăcut foarte mult la Sinaia, de exemplu, un loc superb și cu istorie. Și mi-a plăcut să merg la picnic la Mogoșoaia.
Ce diferențe a găsit
– Știu că pasiunea ta pentru România este provenită și fiindcă iubita ta este de aici.
– Am o iubită româncă, dar ne-am cunoscut la Paris. Trăim viața frumos, vom vedea ce se va întâmpla mai departe. Locuim împreună. Dar nu detaliem prea multe despre noi, vă rog să înțelegeți.
– Îți vezi viitorul aici?
– Cu fotbalul nu poți să știi unde vei fi peste 6 luni sau un an, dar mă simt bine. Am condiții mai bune ca în Paris, unde totul este foarte scump. Iar fotbalul este OK.
– Prețurile?
– Nici nu poți compara prețurile, acum sunt îngrozitoare la Paris. O cafea simplă, espresso, cel puțin 20 de lei, 4 euro. Într-o locație simplă. Dacă vrei să te duci la restaurant, la unul așa și-așa de la 100 de euro în sus. Dacă vrei ceva mai deosebit, tot în două persoane, cu un drink: 200-300 de euro ușor la nota de plată. Nu te apropii! În Franța te rup în două prețurile… Despre prețurile apartamentelor, caselor nu mai menționez.
„Nu primesc nimic gratis, sunt din medium class”
– Așa mare este discrepanța?
– Știu că în nordul Bucureștiul este cea mai scumpă zonă din Capitală. Eu stau cu chirie, două camere, în București. Comparativ, într-o zonă aproximativ identică, la Paris, cu curățenie, securitate, loc de parcare etc. – 3.000 de euro pe lună. Cam de 5-6 ori mai mult decât aici. Prețurile la Paris depind de zone. Lângă St. Germain, Versailles, orice apartament cu două camere costă de la 200.000 de euro în sus.
– Acolo ai locuit, aproape de celebrul palat?
– Da. Am petrecut mult timp acolo, știu multe locuri.
– Te-ai simțit ca un prinț în copilărie?
– Deloc. Nu am avut prea mulți bani. Am trăit bine, dar nu ca niște bogați, am avut prieteni la acest nivel, sus. Am trăit decent și bine, medium class.
– Cel mai bun sfat primit de la părinți?
– Dacă vreau ceva, trebuie să muncesc. Nu primesc nimic pe gratis. Asta am învățat din prima zi de școală, de viață, de fotbal. „Vrei ceva? Muncește, focusează-te!”.
„Știu că aici sunt zone foarte bogate și zone foarte sărace”
– Ce știai despre România înainte să vii aici și ce cunoști acum?
– Îți dai seama, când am venit aici, prietena mea mi-a povestit multe chestii despre această țară. Mi-a spus că se vorbește tare urât, dar e altfel față de ceea ce se spune. „Depinde unde stai”, mi-a mai transmis. Am realizat că dacă vrei să te apropii de oameni buni, ai de unde alege. Acum, pot face diferența între oameni. Am realizat că în România sunt unele zone foarte, foarte bogate, altele foarte, foarte sărace. Mie îmi place mult țara asta!
– Și despre oameni?
– Respectuoși. Ascultători. (râde) Dar nu pe stradă, unde sunt grăbiți, trec peste tine. Dacă apuci să-i cunoști, o să-ți placă de români.
– Ce-ai recomanda unui francez care ori nu știe ceva despre România, ori are idei preconcepute?
– Să vină și să vadă, va fi impresionat. Datorită naturii, a oamenilor, a prețurilor. Chiar și părinții mei aveau păreri nu foarte bune la început, apoi au realizat realitatea. Acum, dacă le spune cineva: „O-la-la, cred că-i este greu lui Thomas acolo”, ei le oferă replica direct: „Nuu, băiatului îi este foarte bine la București”. Sincer, mult fake news despre România. OK, Franța este o țară frumoasă, dar și România este frumoasă.