Kovesi, favorită pentru funcția de procuror-șef european după un prim vot. Fosta șefă DNA, în timpul audierilor: „Treaba mea e să fac ca justiția să funcționeze”. Comisia LIBE votează astăzi

În introducere, Kovesi a vorbit în limba engleză, anunțând că la întrebări va răspunde în limba română, pentru „că mulți români urmăresc audirea”. Pe parcursul audierii, la fel ca și la părăsirea sălii, Kovesi a fost aplaudată de un grup de europarlamentari.

Cu toate că unii eurodeputați români au încercat să o pună în dificultate, alți parlamentari străini și-au manifestat sprijinul și solidaritatea.

La un moment dat, când a depășit timpul alocat la întrebările adresate de Cătălin Ivan, președintele de ședință i-a permis să vorbească mai mult, spunând că a economisit timp la alte răspunsuri date anterior.

UPDATE – Ora 20.56: Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în comisia CONT (control bugetar), marți, după audierea din Parlamentul European. Comisia LIBE (libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) votează astăzi, după ora 11.00.

Principalele declarații ale Laurei Codruța Kovesi, la audierea sa în comisia LIBE din Parlamentul European (PE) pentru funcţia de procuror-şef european:

• Jumătate din viața mea am fost procuror.
• Crearea unui parchet european independent și eficient este o oportunitate profesională unică. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.
• Avem nevoie de eforturi pentru ca Parchetul European să fie eficient.
• Am pus întotdeauna accent pe recuperarea prejudiciilor. În mandatul meu, DNA a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 2 miliarde de euro.
• Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și de presiune publică
• Am lucrat dosare cu fraude din bani europeni
• Sunt foarte conștientă că ați fost expuși la informații negative despre mine. Nu am nimis de ascuns, vă stau la dispoziție pentru a vă răspunde la toate întrebările
• Drepturile cetățenilor vor fi protejate

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

„Mulțumesc pentru invitație și pentru oportunitatea de a-mi prezenta candidatura. Voi începe în engleză în intervenția inițială. După aceea, știu că mulți români urmăresc audirea, deci la întrebări răspund în română. Am fost procuror de peste 23 de ani. Jumătate din viața mea am fost procuror. Treaba mea este să fac ca justiția să funcționeze, când este încălcat dreptul penal.

Am deținut cele mai înalte poziții în Serviciul de procuratură în România: procuror general al României timp de 6 ani și procuror șef DNA timp de 5 ani. DNA e o structură cu competențe exclusive pentru corupție, fraudă financiară și fraudă cu fonduri europene.

Crearea unui parchet european independent și eficient este o oportunitate profesională unică. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.

Avem nevoie de eforturi pentru ca Parchetul European să fie eficient.

Vizunea mea pentru Parchetul European: instituția trebuie să protejeze interesele financiare ale Uniunii Eurepene (UE), să recupereze daunele. Trebuie să se pregătească infrastructura umană și financiară, să se creeze un sistem de gestionare a cazurilor în cooperare cu statele membre, să se definească reguli interne și să se adopte toate regulile administrative.

Am experiență îndelungată în coordonarea echipelor mari, sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și de presiune publică. Pentru mine recuperarea daunelor este cea mai importantă. În mandatul meu, DNA a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 2 miliarde de euro. Am identificat diferite tipologii de fraude financiare, ceea ce mă va ajuta să iau decizii strategice.

Eu cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept și să aibă o busolă morală puternică. Noi trebuie să respectăm legea și să respectăm drepturile persoanelor implicate în anchetă. Cred că numai o justiție profesionistă, independentă și onestă poate lupta împotriva fraudei financiare, numai o justiție independentă poate trage la răspundere

Sunt foarte conștientă că ați fost expuși la informații negative despre. Vă mărturisesc că nu am nimic de ascuns și vă stau la dispoziție pentru a vă răspunde la toate întrebările”, a spus Kovesi, în Parlamentul European.

Întrebări și răspunsuri, în timpul audierii:

Sylvie Kaufmann, din partea grupului socialist, a întrebat-o dacă întrunește condițiile de a deveni procuror șef european, după ce în presă s-a spus că ea nu deține gradul de procuror de cea mai înaltă curte în România, adică de Parchet General.

„Sunt informații false. Am verificat toate criteriile, le îndeplinesc pe toate. Gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin vechimea de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am obținut foarte bine la ultimele evaluări. Nu am colaborat cu Serviciile Secrete, în sensul de a face poliție politică, nu de colaborare instituțională. De fiecare dată, comunicarea publică la DNA s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție, cu respectarea legii. Am colaborat cu OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă-n.r.)”, a spus Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a declarat că îndeplineşte toate criteriile prevăzute de articolul 54 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor: vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile de informaţii, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să fi avut calificativul „Foarte Bine” la ultimele trei evaluări.

Fosta șefă DNA susține că în cazul în care va ajunge procuror-șef al Parchetului European nu va ține cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în România și va respecta ca atare regulamentul instituției.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

„Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră. Ca procuror, dacă voi obține această poziție, voi respecta întotdeauna regulamentul Parlamentului European. Nu are nicio relevanță pentru mine ce s-a întâmplat în România, relația tensionată dintre ministrul Justiției și procurori nu mă influențează. Eu voi respecta regulamentul Parchetului European, sunt un procuror profesionist”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Eva Joly, din partea grupului Verzilor: „Sunt mândră de faptul că se află astăzi aici în ciuda groznicei campanii pe care propriul guvern a lansat-o la adresa ei. Eu nu am motive să cred ce se spune. Ce măsuri ați lua pentru a se asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale suspecților?

Laura Codruța Kovesi: „Unul dintre principiile fundamentale ale EPPO este acela de a respecta drepturile persoanelor în anchetă. Cu siguranță, asta va fi o prioritate. Dacă vor vor apărea situații în cazul în care un procuror va încălca drepturile persoanelor suspectate, sunt convinsă că se vor lua măsuri, apoi diseminarea informațiilor pentru evitarea unor astfel de situații”.

Barbara Spinelli (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică): „Sunt complet solidară cu dvs referitor la atacurile la care ați fost suspusă și m-a mișcat faptul că l-ați menționat pe Giovanni Falcone. Am colaborat cu el în trecut. Să ne clarificați dacă din partea CIA ați primit o recunoaștere, în 2011 și 2007 și în contextul închisorilor secrete ale CIA”.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Laura Codruța Kovesi: „Nu sunt premii care au fost oferite de CIA, ci de o agenție de aplicare a legii, Secret Service, care protejează demnitarii SUA și moneda națională, respectiv dolarul. La DIICOT am investigat dosare cu falsuri de bancnote false și cyber crime.

La începutul activității mele, în 2006-2007, structurile de aplicare a legii se confruntau cu aceste probleme de aceea au necesitat pregătiri  și de evaluare profesională. Nu am cooperat cu CIA. Toate știrile apărute astăzi sunt mincinoase”.

Cătălin Ivan (neafiliați): „În PE şi aceste două comisii discutăm de câteva valori: independenţa justiţiei, toleranţă faţă de corupţie, dreptul la liberă exprimare, libertatea presei. Este adevărat că CSM a constatat că DNA a influenţat instanţa într-un proces care vă viza direct?

Este adevărat că SRI a făcut parte din echipele mixte care au selectat probe instrumentate?

Cum explicaţi că 40% din cazurile DNA s-au soldat cu achitări?”

Laura Codruța Kovesi: „Am avut un proces vizând nişte afirmaţii mincinoase, în cadrul unei emisiuni, proces care a durat 4 ani şi s-a decis definitiv că am fost defăimată nedrept. Am câştigat şi în primă instanţă şi în calea de atac, au fost implicaţi mulţi judecători, nu am făcut niciun act pentru a influenţa, procesele au fost publice, mai multe instanţe diferite mi-au dat dreptate. Dacă CSM a constatat că a fost influenţat un judecător, un raport al inspecţiei arată că judecătorii spun că nu au fost influenţaţi. Raportul la care vă referiţi e atacat la ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție-n.r.) şi nu avem o decizie definitivă.

Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au fost sesizări. Probele au fost administrate de procurori, s-au administrat în faza judecăţii.

În fiecare an procentul de achitări e afişat pe site. Ultimul raport arată un procent de 36%.

Dar, rata reală a achitărilor e de 13,6%. Diferenta sunt achitări datorate unor dezincriminări ale unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu. Mai mult de jumătate din achitări sunt pentru dezincriminarea faptelor”.

Traian Ungureanu (PPE): „Situația extraordinară, dar reală, a României în care Guvernul care va face propunerile de procurori vă este ostil. Cum veți rezolva această problemă de lucru și de imagine?”

Laura Codruța Kovesi: „În ceea ce privește activitatea procurorilor delegați europeni, instrucțiunile se vor da de către camera permanentă. Din care face parte și procurorul șef european. Deci, procurorii delegați vor trebui să respecte instrucțiunile camerei permanente. Da, Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine”.

Maria Grapini: „În ce mod aţi promova rolul procurorului european şi al procurorilor delegaţi? Aţi răspuns inexact, CSM (Consiliul Superior al Magistraturii-n.r.) v-a dat răspuns la contestatia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de Parchet General. Cum garantaţi un management corect după ce aţi fost demisă constituţional din funcţia de şef al DNA?”

Laura Codruța Kovesi: „Rolul proactiv al procurorului european şi al celor delegati va fi conform normelor. Privind gradul profesional nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, condiţia prevăzută de lege nu are legătură cu gradul profesional. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat această cerere, dar nu e o condiție prevăzută de lege.

Revocarea din funcţia de procuror-şef a venit ca urmare a unei decizii a CCR (Curtea Constituțională a României-n.r.) în care nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între preşedinte, Guvern şi Ministerul Justiţiei, nu am fost citată, nu am avut posibilitatea de a mă apăra. Din acest motiv s-a trimis plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Această plângere vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii din România mai sunt sau nu independenţi”.

Monica Macovei: „Îmi pare rău că întrebările puse în majoritatea lor sunt nu față de ce puteți face pentru EPPO ci față de niște acuzații. Care este experiența în cazurile de mare fraudă și care este practica dvs la presiunile politice? Frauda cu fonduri europene se întâmplă în principal în Europa de Est, aici vorbim de corupție sistemică. Dați câteva exemple concrete?”

Laura Codruța Kovesi: „În aceea ce privește dosarul penal, sunt nevinovată. Sunt acuzații care vizează extrădarea unei persoane dintr-o altă țară.

Despre condamnările și presiunile politice, DNA în fiecare an a trimis în instanță în jur de 1.000 de inculpați, dintre care au fost judecate circa 900 de persoane.

Despre presiunile politice, atât în calitate de procuror șef al DNA și de procuror general, am spus că atunci când mă va suna un politican voi face public acest lucru. A fost o măsură preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost presiuni externe, dar de fiecare dată le-am făcut față.

Despre frauda cu fonduri europene, DNA a investigat peste 2.000 de dosare. Investigând atât de multe dosare, suntem familiarizați cu tipologiile faptelor”.

Monica Macovei: „Cum va continua OLAF activitatea dumneavoastră?”

Laura Codruța Kovesi: „Cea mai cunoscută tipologie de fraudare a fondurilor europene este de schimbarea utilizării lor. Într-adevăr, nu toate constatările OLAF vizează infracțiuni. În acest caz, EPPO va trebui să sesizeze OLAF și să țină legătura cu autoritățile naționale competente”.

În urma tragerii la sorți, Laura Codruța Kovesi a fost audiată ultima în comisia LIBE din Parlamentul European (PE) pentru funcţia de procuror-şef european. Înaintea ei au vorbit Andres Ritter (Germania) și Jean-Francois Bohnert (Franţa).

Tot astăzi, grupul socialiștilor europeni a depus o contestație față de procedura de audiere a candidaților la postul de procuror european, însă comisia LIBE a respins-o.

Membrii comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European au audiat, marţi după-amiază, la Bruxelles, candidaţii aflaţi pe lista scurtă pentru primul post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene (UE): Andres Ritter (Germania), Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Laura Codruţa Kovesi (România).

Preşedintele LIBE, laburistul britanic Claude Moraes, a tras la sorţi ordinea în care sunt audiaţi candidaţii. Astfel, primul a fost audiat procurorul german Andres Ritter, după care s-a mers pe criteriul alfabetic, ceea ce înseamnă că Jean-Francois Bohnert a fost audiat al doilea, iar fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi ultima.

Primul dintre cei trei candidaţi audiat, germanul Andres Ritter, a fost întrebat de mai mulţi dintre eurodeputaţi, printre care şi Monica Macovei, despre experienţa sa în cazurile de fraudă cu bani europeni, precum şi despre experienţa sa internaţională sau dacă s-a confruntat cu presiuni politice în timpul carierei sale.

Ritter a răspuns că în ultimii 14 ani a avut funcţii de conducere în diverse Parchete, printre care cel din oraşul Rostock (unde a coordonat 127 de persoane), şi că în această calitate a învăţat cât de mult contează să preţuieşti munca oamenilor cu care lucrezi.

Candidatul german la şefia Parchetului European, Andres Ritter, şi-a exprimat „admiraţia pentru curajul şi implicarea” Laurei Codruţa Kovesi, în cadrul audierilor din Parlamentul European pentru funcţia de procuror-şef european.

„Este o onoare că aparţin acestui cerc de candidaţi şi că sunt pe aceeaşi listă cu doamna Kovesi”, a spus Andrei Ritter, răspunzând unei întrebări a unui eurodeputat despre potenţiale presiuni politice.

„Am toată admiraţia pentru curajul şi implicarea domniei sale”, a adăugat el, în cadrul audierii în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European.

Andres Ritter a mai spus că este „onorat” să îşi prezinte candidatura alături de francezul Jean-Francois Bohnert şi de Laura Codruţa Kovesi.

El a afirmat de asemenea că, în Germania, a anchetat cazuri „în care au fost implicaţi aleşi politic”, dar că nu a ”suferit din cauza presiunii publice, nu ca în alte părţi”, făcând referire la situaţia lui Kovesi.

Audierea fiecărui candidat a durat aproximativ 70 de minute şi a început cu o scurtă prezentare din partea fiecărui candidat, după care a urmat o serie de 21 de întrebări (14 din partea membrilor LIBE şi şapte din partea membrilor CONT) şi răspunsurile celor audiaţi. Fiecare întrebare dura un minut, iar pentru fiecare răspuns sunt alocate câte 2 minute.

Ce este EPPO (Parchetul European), cine îl va conduce și unde va avea sediul

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.

Mesajul transmis, anterior, de președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, pe e-mail, membrilor Comisiei LIBE conţine şi scrisoarea preşedintelui Parlamentului European Antonio Tajani în care anunţa că Laura Codruţa Kovesi se află pe lista scurtă a celor trei procurori care candidează pentru funcţia de procuror şef european, potrivit Mediafax.

În scrisoarea din 4 februarie a lui Tajani, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupțir (DNA) figura pe primul loc în ordinea preferinţelor pentru şefia Parchetului European, urmată de Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Preşedintele Comisiei LIBE a ataşat mesajului şi scrisoarea grupului de selecţie, plus CV-urile celor trei candidaţi şi răspunsurile la trei întrebări adresate de grupul de selecţie. „O listă de trei nume a fost trimisă Parlamentului European şi Consiliului în baza evaluării făcute de grupul de selecţie, în concordanţă cu articolul 14 (3) din Regulamentul UE 2017/1939.

Potrivit Regulamentului 2017/1939 Parlamentul European şi Consiliul vor numi prin consens procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit. Consiliul (COREPER) a stabilit o listă preferenţială de candidaţi pe 20 februarie 2019.

• Protest pentru susținerea lui Kovesi, în Piața Victoriei. Circa 1.000 de persoane au ieșit în stradă
• Cercetări extinse în dosarul Laurei Codruța Kovesi. Este anchetat comunicatul Parchetului General privind extrădarea lui Nicolae Popa
• Secția pentru anchetarea magistraților o acuză pe Kovesi că a luat 268.689 lei de la Ghiță și că a mințit pe tema relației cu fostul parlamentar
• Laura Codruța Kovesi, la ieșirea de la Parchetul General: „De doi ani de zile sunt hărțuită”
• Reacția Parchetului General, după acuzaţiile de „cenzură” în cazul Kovesi: „Comunicatele respectă regulamentul UE privind protecţia datelor cu caracter personal”

FOTO – EPA

Citește și: EXPERIMENT / Ce mai faci azi cu un leu? Cumperi o felie de parizer sau mergi 500 de metri cu taxiul! /CAMERA ASCUNSĂ

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro