ComenteazăPrintre altele, jurnalistul BBC a întrebat-o pe Laura Codruța Kovesi cum comentează faptul că, atunci când a fost “concediată de Guvern”, România era a doua cea mai coruptă țară din Europa după Bulgaria. O altă întrebare s-a referit la Serviciile Secrete din România.
BBC: Ați fost o figură controversată, iar când ați fost concediată de Guvern, Transparency International (n.r. – organizație non-guvernamentală, care are ca scop prevenirea și combaterea corupției la nivel internațional) spunea că România stătea, de fapt, mai rău. Era pe locul 70 în lume în termeni de corupție în 2019, mergea înapoi, era a doua cea mai coruptă țară din Europa, depășită doar de Bulgaria. Sincer, nu pare că, în ciuda eforturilor, veți face ceva.
Laura Kovesi: Când vorbim despre eradicarea corupției sau despre reducerea nivelului de corupție dintr-o țară, cred că nu este doar responsabilitatea procurorilor. Ca să lupți cu acest fenomen, este necesar să existe un întreg efort al procurorilor, să previi corupția, să ai legi bune și să oferi instrumente suficiente procurorilor să investigheze acele infracțiuni…
– Vă întrerup puțin, pentru că europenii vor să afle cum vă veți face treaba. Este cunoscut că în România aveți reputația de a investiga, părând că sunteți pregătită să folosiți serviciile de informații într-o manieră acoperită pentru a căuta informații compromițătoare despre unii dintre suspecții urmăriți, iar Curtea Constituțională a României a pus sub semnul întrebării unele dintre aceste metode. Regretați unele dintre metodele folosite?
– Nu, nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru avute la acel moment, bazate pe legislație. Am primit informații de la serviciile secrete și am folosit aceste informații ca să deschidem cazurile. Dar este important de spus și de clarificat că investigațiile noastre au fost făcute de procurori și polițiști și că niciun oficial din serviciile secrete nu a lucrat la cazurile noastre, doar procurorii și polițiștii.
În toată activitatea mea, am respectat doar legea și acesta este singurul principiu după care mă ghidez. Vom investiga fraude financiare, vom investiga oameni puternici, dar este important de spus că diferența dintre România și Parchetul European este că aici nu voi mai fi singură, voi avea o echipă întreagă alături.
Laura Kovesi, pentru BBC:
– O să fiu sincer cu dumneavoastră, am fost şocat de ceea ce a spus un fost premier al României, domnul Tăriceanu, care a afirmat că, sub conducerea dumneavoastră, DNA nu a respectat legislaţia, a devenit coruptă ea însăşi şi a devenit parte din lupta politică a României. Unii critici v-au numit chiar parte din Securitatea 2.0, din cauza cooperării dintre dumneavoastră şi serviciile secrete. Vă pun în vedere că dacă aduceţi metodele acestea în postul de procuror-şef european, veţi face multă lume foarte nefericită.
– Toate cazurile noastre la care am lucrat în România au fost verificate în instanță. Așadar, la nivel european, vom lucra în acord cu legislația, așa cum am făcut-o în România tot timpul. Tot ce au făcut procurorii în cazuri a fost verificat în instanță de judecători.
– Cu respect, Curtea Constituțională, în ianuarie 2019, a concluzionat că aţi creat un sistem paralel de justiţie, care funcţiona în afara legii şi a Constituţiei din România.
– Nu este nicio decizie a Curții Constituționale care să spună că eu am creat statul paralel în România.
Kovesi, revocată din funcția de procuror-șef DNA în 2018. CEDO i-a dat dreptate în 2020
Laura Codruța Kovesi a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA pe 9 iulie 2018, printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după o decizie a Curții Constituționale.
Procedura de revocare a fost demarată însă pe 22 februarie 2018, când fostul ministru al justiției Tudorel Toader a prezentat “Raportul privind activitatea managerială la DNA”, în care a criticat activitatea lui Kovesi, concluziile fiind fundamentate pe 20 de puncte.
Laura Codruța Kovesi a contestat la CEDO revocarea din funcția de procuror-șef al DNA și a câștigat procesul pe data de 5 mai 2020.
Hotărârea nu a fost definitivă, dar statul român a anunțat, trei luni mai târziu, pe 5 august, când se împlinea termenul legal, că nu va contesta decizia CEDO în cazul lui Kovesi, iar hotărârea a rămas definitivă.