“Din poziția de șefă a DNA, agenția anticorupție din România, Laura Codruța Kovesi a condus adevărate campanii anticoruție, anchetând miniștri și primari, și a devenit repede favorita Parlamentului European. Kovesi a avut susținerea multor guverne străine, nu însă și pe cel al guvernului propriu, care a făcut totul pentru a o împiedica să devină procuror-șef european”, scrie The Guardian.

Parchetul European sau EPPO (European Public Prosecutors Office), cu Kovesi la conducere, va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, când va începe să investigheze marile cazuri de fraudă cu fonduri europene și TVA. Numai fraudele cu TVA ar aduce celor 27 de state din UE prejudicii estimate la 50 de miliarde de euro anual.

Laura Codruța Kovesi | FOTO: EPA

Kovesi va avea în subordine, în sediul de la Luxemburg, 22 de procurori, câte unul din fiecare stat care face parte din structura Parchetului European (nu toate statele din UE s-au alăturat EPPO, Ungaria, Polonia, Suedia, Irlanda și Danemarca au decis să nu se implice. Neparticiparea nu scutește însă aceste țări de anchete, procurorul-șef european declarând că instituția va investiga și cazurile de fraudă de pe teritoriul lor) și procurori delegați, care vor acționa direct în țările de origine, investigând cazurile de fraudă, dar raportând la sediul central, către procurorul-șef.

Până
la apariția EPPO, investigarea fraudelor cu fonduri europene intră
în sarcina Oficiului
European de Luptă Antifraudă
(OLAF),
însă
acest organism are atribuții limitate și poate doar să raporteze
cazurile către poliție. Statistica arată că numai jumătate din
cazurile raportate de OLAF se soldează cu punerea sub acuzare a
persoanelor implicate.

După ce Parchetul European va deveni operațional, Kovesi se așteaptă ca instituția să pornească peste 3.000 de investigații. Are un buget de 37,7 milioane de euro, pentru început, dar le-a cerut oficialilor UE să ia în considerare suplimentarea fondurilor.

Așteptările
sunt mari de la Kovesi, presiunea resimțită de fosta șefă DNA, pe
măsură.

Familiile a doi jurnaliști de investigație asasinați în 2017 și 2018, după, respectiv înainte de publicarea unor articole ample despre corupția guvernamentală din țările lor și modul în care politicienii spală bani, malteza Daphne Caruana Galizia și slovacul Ján Kuciak (în 2018), au scris Consiliului European pentru a susține candidatura româncei la șefia EPPO.

“Este
cel mai curajos și mai distins candidat pentru acest post”, a
scris familia jurnalistei malteze, care a și comparat-o pe Kovesi cu
Daphne Caruana Galizia, spunând că amândouă au vizat eradicarea
corupției la nivel înalt.

Voi face (la conducerea EPPO – n.r.) aceleași lucruri pe care le-am făcut și până acum, însă nu le voi mai face singură, ci voi avea ajutor. Și vă asigur că voi face absolut tot ce-mi stă în putere.

Laura Codruța Kovesi:

The Guardian mai scrie că fosta șefă DNA a ales să calce pe urmele tatălui ei, devenind procuror, deși totul era împotriva ei, la acea vreme – în 1991: “Primul lucru pe care l-am auzit, când am spus că vreau să devin procuror, a fost că procuratora nu e pentru femei. A trebuit să muncesc mai mult decât bărbații pentru a dovedi că și o femeie poate fi procuror”.

La 33 de ani, Laura Codruța Kovesi a devenit cel mai tânăr procuror general al României. În 2013 a fost numită la șefia DNA, iar campaniile anticorupție derulate sub conducerea ei au transformat-o într-un erou al luptei prodemocrație. Un sondaj de opinie arăta atunci că 60% dintre români au încredere mai mare în DNA decât în Parlament. Însă lupta ei cu corupția a transformat-o într-o țintă, a fost spionată și atacată constant în media.

The Guardian, despre Laura Codruța Kovesi:

“N-a fost deloc ușor, mai ales pentru familia mea. Însă când alegi să devii procuror, îți asumi toate riscurile care vin la pachet cu o astfel de poziție”, a recunoscut noua șefă a Parchetului European.

Publicația britanică scrie și cum a fost înlăturată Kovesi de la șefia DNA, în 2018, prin ordinul ministrului justiției de la acea vreme, Tudorel Toader, revocare urmată de proteste de stradă și de avertismente venite din partea UE privind subminarea democrației.

Zeci de persoane protestând în Piata Victoriei din Timisoara, în februarie 2018, față de propunerea ministrului justitiei de revocare din functie a sefei Directiei Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi | Foto: Mediafax

Kovesi
a refuzat să comenteze acest episod pentru The Guardian, însă a
declarat că la DNA încă există procurori curajoși, care pot
lupta cu corupția. Pentru ei este important, crede fosta șefă a
agenției, ca guvernul să schimbe legea din 2018 care îngrădește
independența judecătorilor și puterea procurorilor.

La șefia EPPO, unde va combate corupția din toate statele UE, Kovesi vine cu aceeași determinare cu care a luptat împotriva acestui flagel în România, mai scrie publicația britanică.

EPPO este o instituție independentă. Vom demonstra că legea este egală pentru toți.

Laura Codruța Kovesi, pentru The Guardian:

Urmărește-ne pe Google News