L. C. Kovesi: ”S-a reușit să confiscăm mai mult. Trebuie să avem în vedere că nu doar condamnare duce la prevenirea faptelor de corupție, ci și confiscarea produselor ilicite. Inculpații preferă să stea în pușcărie, dar să nu li se confiște averile. (…) Investigăm persoane care dețin funcții importate și persoane care dețin averi impresionante. Din 2013, în ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori de peste două miliarde de lei. Judecătorii au pronunțat sentințe definitive, au dispus confiscări. Au fost date peste 992 de hotărâri de confiscare cu o valoare de peste un miliard de euro. Dacă am depășit etapa confiscării, acum trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. În ultima perioadă au fost discuții potrivit cărora nu s-au putut recupera bunurile pentru că procurorii nu au pus corect sechestrul. Nu sunt de acord cu acest lucru. (…) Inculpații își ascund bunurile în străinătate. Procurorii au recuperat 43.000 de hectare de pădure. Pădurea poate fi recuperată, terenul nu pleacă nicăieri, poate fi executat și trecut în proprietatea statului .

Statul are de recuperat un miliard de euro numai din investigațiile DNA. Pentru recuperarea prejudiciilor avem o legislație clară. Problema  pentru care banii nu intră in bugetul statului nu este o chestiune care să țină de legislație. Ministerul Finanțelor trebuie să spună ce probleme are în recuperarea acestor bunuri. De ce un imobil confiscat nu poate fi dat în folosința instituțiilor statului care au nevoie de spațiu”

Cornel Călinescu, director ANABI: ”E important de știu că sunt 4000 de imobile confiscare. Anul trecut, a fost preluat un primul imobil de către o instituție publică. Are o valoare de un milion de euro. Sunt pași mici, dar importanți”

Florin Avram, reprezentant ANAF:

”Rolul ANAF este de a avea o colectare eficientă a sumelor datorate bugetului de stat. Avem un număr de peste 20.000 de dosare de executare silită date prin deciziile instanțelor. S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi și că nu putem recupera banii din conturi. Nu. Măsurile asiguratorii nu duc la recuperarea integrală a prejudiciilor. Bunurile sunt ipotecate, nu avem rapoarte de evaluare. În hotărâri nu sunt trecute datele de identificare ale debitorilor, ci doar numele. Aceste proceduri durează. Societățile comerciale intră în insolvență, ceea ce duce la suspendarea executării. Am recuperat peste 400.000.000 de milioane de lei. Am pus peste 2300 de popriri. Am organizat peste 600 de licitații. (…) Noi aplicăm toate măsurile de executare pentru recuperarea prejudiciilor. Nu o scape nimeni să nu plătească.  Dacă am garanții pentru o creanță de 1000 de lei și ies cu o licitație și nu sunt ofertanți sunt obligat să diminuez prețul chiar și cu 50%.  Suntem în valorificarea unei fabrici la Onești unde lucrau 600 de oameni. Trebuie păzită, evaluată, prin evaluatori externi angajați prin licitație. Unii renunță și trebuie să reluăm procedura. (…) Avem confiscări virtuale. Banii nu există. Noi trebuie să căutăm bunurile. Avem 80 de oameni care trebuie să execute peste 20.000 de debitori. ”

 

 

Urmărește-ne pe Google News