Laura Ștefănuț, fostă jurnalistă a Libertatea, în prezent contributor a publicației, a detaliat pe pagina sa de Facebook motivele pentru care a ales să publice doar la secțiunea de Opinii.
”Momentan, am hotărât să mă retrag din investigații jurnalistice și să scriu pe secțiunea de Opinii. Fiindcă sunt într-o relație cu candidatul la primărie Vlad Voiculescu”, spune Ștefănuț.
Ea mai precizează că nu are o funcție în PLUS, dar că a luat parte la discuții privind campania, a recomandat experți și a contribuit la câteva subiecte, oferind astfel consultanță.
”După cum le pretind altora transparență, sunt dispusă să ofer la rândul meu acea transparență subtilă pe baza căreia se menține o relație onestă cu publicul”, scrie Ștefănuț pe Facebook.
În preambulul textului publicat pe 27 ianuarie pe tema poluării din București, Libertatea a precizat că Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Primăria Capitalei.
Laura Ștefănuț va continua să publice la secțiunea Opinii a Libertatea.
Redăm, în continuare, postarea integrală a Laurei Ștefănuț.
”Clarificări despre cum am ajuns “fostă”
Acum câteva zile am fost semnată în Libertatea ca “fostă jurnalistă”. Motivele țin de viața personală. Cred că atunci când îți asumi niște meserii menite să fie în interes public, ca jurnalismul sau politica, oamenii se așteaptă, pe bună dreptate, la mai multă transparență în ceea ce privește viața personală.
Momentan, am hotărât să mă retrag din investigații jurnalistice și să scriu pe secțiunea de Opinii. Fiindcă sunt într-o relație cu candidatul la primărie Vlad Voiculescu.
Nu am nicio funcție în campania/partidul lui și nici nu am luat vreun ban de la PLUS, dar am luat parte la discuții privind campania, am recomandat experți cu CV-uri impecabile, de care ar trebui să fim cu toții mândri, am contribuit la câteva subiecte care m-au preocupat de-a lungul carierei, cum ar fi mediul și probleme care privesc femeile. Contribuția mea se poate încadra la “consultanță”. Mai mult, împărtășim aceeași casă.
În jurnalism, codul deontologic spune că „pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic”. Centrul pentru Jurnalism Independent spune că “jurnalismul și activitatea politică sunt două meserii incompatibile”.
Fiindcă onestitatea a fost cea pe care mi-am clădit cariera în jurnalism, am preferat să fiu cât mai precaută și să fac un pas în spate.
Pentru mine, dar mai ales pentru public și pentru publicația Libertatea, care duce etica din jurnalism la un nivel pe care nu l-am văzut în alte redacții mass-media românești (doar în cele mici, independente). Trăim vremuri în care este mare nevoie de onestitate și transparență.
După cum le pretind altora transparență, sunt dispusă să ofer la rândul meu acea transparență subtilă pe baza căreia se menține o relație onestă cu publicul.
La modul sincer vă spun că nu am vreun plan, nu am mari ambiții, cum niciodată nu am avut. În toată viața adultă am încercat să fiu deschisă la schimbare, am încercat să înțeleg lumea din jur și să-mi fac cât mai bine meseria. M-am considerat extrem de norocoasă că am practicat jurnalismul, că am ajuns să fac documentar pentru televiziunea ARTE, că am lucrat pe investigații pentru televiziunea publică germană, că am scris pentru Reuters, că am colaborat cu mulți dintre cei mai buni jurnaliști români, ca am luat parte la școala de jurnalism care a fost Casa Jurnalistului.
Nu simt că mi se cuvin, dar sunt recunoscătoare pentru toate din trecut și prezent.
Una dintre puținele certitudini din viață este schimbarea, iar cea mai bună atitudine cu care cred că o putem întâmpina combină deschiderea, umilința, respectul pentru ce avem în jur, exersarea optimismului și răbdarea cu suferințele aduse de viață sau, de cele mai multe ori, de noi înșine. Pe scurt, aș putea spune dragostea, sau încercarea de a iubi momentul și oamenii pe care îi aduce.
Vă mulțumesc că îmi sunteți alături în călătoria asta, că îmi sunteți critici sau suport. Cred că în continuare avem de învățat unii de la alții”