”Problema Premiului Nobel este că întotdeauna este acordat oamenilor de ştiinţă mai în vârstă, ceea ce dă impresia că cercetările sunt realizate de oameni bătrâni”, a declarat americanul Gregg Semenza, continuând că „Dar lucrurile nu stau aşa în cazul nostru; eram tineri când am făcut descoperirile”.
Mulțumiri profesoarei de biologie din liceu
Gregg Semenza, în vârstă de 63 de ani, este directorul programului de cercetare vasculară la Johns Hopkins University din Baltimore, Statele Unite. El avea 39 de ani când a publicat descoperirea care i-a adus Premiul Nobel pentru Medicină. O descoperire care a dezvoltat un întreg domeniu de cercetare ce valorifică modul în care celulele corpului se hrănesc cu oxigen.
Vorbind de telefonul primit de la Stockholm, Semenza spune că a venit înainte de răsărit și că a ratat primul apel. „Eram pe punctul de a mă trezi şi eram puţin confuz”, a rememorat el. Apoi a sărbătorit cu şampanie, scrie AP citat de Agerpres.
În ceea ce privește descoperirea sa, cercetătorul american
spune că „Miliarde şi miliarde de celule funcţionează şi primesc exact doza
corectă de oxigen. Sistemul pe care noi l-am descoperit este mecanismul
molecular al tuturor acestor lucruri”.
Pe lângă instituţiile şi colegii cărora medicul le-a mulţumit luni, a amintit încă o persoană, căreia i-a adus un omagiu: profesoara sa de biologie din liceu. El a povestit că profesoara Rose Nelson obişnuia să le spună elevilor săi: „Când veţi câştiga premiul Nobel, nu uitaţi că aţi învăţat asta aici!”.
Amintirea soției decedate: ”Ți-am zis că-l vei avea…”
Un al doilea laureat, tot american, William Kaelin,
directorul unui laborator din cadrul Dana-Farber Cancer Institute din Boston şi
profesor la Harvard Medical School, a primit și el telefonul diminețaă, în
jurul orei 05.00.
El a povestit că atunci când a văzut prefixul telefonic „european”
… „inima a început să-mi bată foarte repede”. Kaelin a spus că în acel moment
gândul i-a mers la regretata sa soţie, Carolyn, chirurg american la acelaşi
institut de tratare a cancerului, decedată în urma unei tumori. „Mi-o imaginez
zâmbind de sus şi spunând: ‘ţi-am zis, ţi-am zis că-l vei avea…”.
William Kaelin a fost interesat de acest domeniu din
perspectiva cancerului. El studia o maladie rară, sindromul Von Hippel-Lindau,
în cazul căruia persoanele diagnosticate cu această afecţiune dezvoltă cancere
în diverse organe, şi a descoperit rolul reglării oxigenului în dezvoltarea
tumorilor.
„Sunt biolog în domeniul cancerului şi totuşi am contribuit
la dezvoltarea unui medicament împotriva unei boli de sânge, anemia”, a spus
el. „Aşa funcţionează ştiinţa, fără ochi”, a adăugat cercetătorul.
Celor doi americani li s-a alăturat britanicul Peter
Ratcliffe în cel mai exclusivist club de oameni de ştiinţă de pe planetă.
Semenza consideră, însă, că limitarea laureaților Nobel la
trei nu este justificată deoarece îi ignoră pe cei care au avut contribuţii la
descoperiri, majore sau minore. „Atunci când sunt alese câteva persoane este o
decizie arbitrară”, a spus el.
Una dintre aplicaţiile cele mai concrete ale descoperirii lor
se referă la persoanele care suferă de anemie. Actualul tratament, extrem de
scump, injectabil, va fi înlocuit cu o pilulă care este aprobată deja în China și
va fi disponibilă și în Statele Unite de anul viitor.
Cercetătorii William G. Kaelin jr., Sir Peter J. Ratcliffe
şi Gregg L. Semenza au fost desemnaţi, luni, câştigătorii Premiului Nobel
pentru Fiziologie sau Medicină din 2019. Cei trei au fost recompensaţi pentru „descoperirea
modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului”,
potrivit anunţului Comitetului Nobel. Înţelegerea acestui mecanism poate ajuta
la dezvoltarea unor noi strategii de combatere a numeroase afecţiuni, inclusiv
a cancerului.
Premiul Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze
(908.000 de dolari).
Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate la
10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.