„Acum, Moldova este privită pentru acest rol (n.r. – de următoarea Ucraină). În primul rând, pentru că au putut să pună un președinte în fruntea țării prin metode destul de specifice, departe de a fi liber democratice, un președinte care vrea în NATO, are cetățenia română, este pregătită să se unească cu România și, în general, este pregătită pentru aproape orice”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat postului de televiziune Russia 24 și RIA Novosti.

Reacția Chișinăului

Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Daniel Vodă, a transmis că autoritățile de la Chișinău „resping categoric declarațiile șefului diplomației ruse care nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse”.

„Ținem să amintim părții ruse că drumul pe care merge Republica Moldova este calea aderării la Uniunea Europeană. Acesta este proiectul de țară susținut de cetățeni. Moldova ca stat și moldovenii indiferent de preferințele politice sau geopolitice își doresc Pace, Libertate și Democrație. Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă să respecte decizia poporului nostru. Republica Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Relații tot mai tensionate

După invadarea Ucrainei în 24 februarie 2022, relațiile dintre Chișinău și Moscova au ajuns la un minimum istoric. Deși Republica Moldova nu a impus sancțiuni Rusiei, a condamnat războiul. Mai mult, în martie, guvernul pro-european al președintei Maia Sandu a depus cerere de aderare la UE, alături de Ucraina, și a obținut statutul de candidat în iunie.

După ce președinta Maia Sandu a vorbit în ianuarie de posibilitatea de a renunța la neutralitate, senatorul rus Andrei Klimov, care este vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Consiliului Federației Ruse, a avertizat-o pe lidera de la Chișinău să aibă grijă ca „Republica Moldova să nu repete politica sinucigașă a lui Volodimir Zelenski”.

El a notat că „problemele” Ucrainei au început după „lovitura de stat“ pro-occidentală din 2014, urmată de renunțarea la neutralitate și de cursul de integrare în blocul militar „antirus” NATO.

 
 

Urmărește-ne pe Google News