In faringite si laringite se folosesc gargarele preparate din musetel si salvie, obtinute din doua lingurite la o cana din care se fac gargare cu cate 150 ml de lichid in care s-a dizolvat o lingurita rasa de bicarbonat de sodiu care poate fi si alimentar, de trei ori pe zi, dupa fiecare masa. Dupa gargara, nu se bea si nu se mananca timp de 30 de minute.
In bronsite se folosesc mai ales infuzii preparate din patlagina, podbal, lumanarica sau nalba sau din amestecul in cantitati egale de soc, tei si lumanarica, tot cu doua lingurite la o cana. Se indulceste de preferinta cu miere si se beau calde. Amestecuri similare se pot face si din primele 4 plante enumerate, in totalitate sau partial.
In afectiunile pulmonare, respectiv in virozele pulmonare, se pot folosi plantele ca atare sau mai bine asociate, conform urmatoarelor formule de asociere: talpa gastii sau valeriana, izma, coada soricelului sau patlagina, plamanarica, coada calului sau, mai ales, patlagina, salvie si podbal, tot infuzie cu doua lingurite la o cana din care se beau de asemenea, 2-3 cani pe zi, indulcite de preferinta cu miere.
Se mai poate folosi ceaiul sudorific, tip Plafar, care are calitati depurative prin transpiratia pe care o produce; este de asemenea, neurosedativ, antiseptic si bactericid si scade temperatura. La fel ceaiul pectoral, tot tip Plafar, are calitati antibronsitice, calmeaza tusea, e antiseptic si decongestiv, pulmonar, emolient, bronholitic si expectorant. este indicat in gripe, raceli, bronsite, raguseala, tuse, laringite, traheite, amigdalite si afte. In fine, ceaiul antibronsitic este emolient, fludifiant al secretiilor, decongestiv si antiseptic.
Un rol deosebit de important in tratarea afectiunilor cailor respiratorii il are planta cimbrisorul de camp. Se procura de la magazinele de specialitate, preparat sub forma de infuzie, doua lingurite la o cana, indulcit cu miere, cald, de 3 ori pe zi, care are calitati antivirotice si de consolidare a capacitatii de aparare a organismului. Daca se asociaza cu ulei de conifere – pin sau molid – din care se administreaza de 3 ori cate 5 picaturi pe zi, pus intr-o lingurita cu zahar sau pe paine, efectul antitusiv este foarte puternic.
– pentru amigdalite: musetel, coada soricelului, cu cate doua lingurite la o cana, folosite ca gargare, cu adaos de o lingurita rasa de bicarbonat, dupa mese de 3 ori pe zi.
– pentru bronsite se foloseste amestecul busuioc, patlagina, cimbrisor de camp, coada soricelului si salvie.
– pentru expectorare folosim coada calului, nalba, salvie si sulfina.
– pentru bronhodilatatie, mai ales in fenomenele sau boala astmatica, se folosesc paducelul, coada soricelului si coada calului, toate luate in cantitati egale.
– pentru scaderea temperaturii se folosesc salcia, salvia si teiul.
Daca ar fi sa folosim un ceai cu efect general in afectiunile bronhopulmonare, valabil in bronsite si tuse, ca expectorant si bronhodilatator, ca antiseptic, fuidifiant si decongestiv, atunci putem elabora amestecul de coada soricelului, patlagina, cimbrisor, busuioc si nalba, luate in cantitati egale, din care se prepara infuzii cu cate doua lingurite la o cana, indulcite cu miere si baute calde.
Iata care este modul de preparare a siropului de lamaie. Lamaia se spala bine cu apa, se ruleaza cu palma pe o suprafata plana, ca sa fie mai zemoasa, apoi se fierbe pe foc mic 10 minute intr-un vas cu emailul intact. se taie apoi in doua si se stoarce intr-o cana de ceai in care s-au pus doua linguri de glicerina farmaceutica; se amesteca apoi cu 50 g de miere. Din amestec se iau zilnic 4-8 lingurite, inainte si dupa mese de 3 ori pe zi, in functie de varsta. Siropul de lamaie este un remediu care da bune rezultate in cazurile de tuse.

 
 

Urmărește-ne pe Google News