Lecții împotriva traficului de persoane cu copii de 13-14 ani în cea mai expusă zonă a României. „Până să fie cazul Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi”

• 74% dintre toți cetățenii UE traficați în cele 28 de state membre sunt români, potrivit Raportului European în materie de trafic de persoane, publicat în decembrie 2018.
• Traficul de persoane are mai multe forme și atinge o plajă largă de victime, prin: exploatare sexuală (căsătoria forțată, prostituția, videochatul), muncă forțată, cerșetorie, trafic de organe sau micile infracțiuni.
• Rușinea, nepăsarea părinților sau, dimpotrivă, stilul excesiv de dominator al acestora îi fac vulnerabili pe copii.
• ”Stay Free 2.0” lucrează nu atât cu teorie, cât mai ales cu ideea conștientizării și cu sfaturi concrete, cu ponturi unele aparent banale, altele la care copiii nu s-au gândit niciodată.
• Cei mai mulți dintre ei își imaginează traficanții drept ”niște oameni ciudați” și tresar când li se spune că ”arată ca un om normal. Știe să îi spună victimei ce vrea să audă. Traficantul știe să vândă visuri”.

Într-o clasă încălzită cu soba de teracotă din satul Lipovăț, județul Vaslui, 38 de elevi de clasele a VII-a și a VIII-a se ghemuiesc, atenți, unii în alții. Câțiva au gecile pe ei, căci căldura nu face față temperaturii de minus trei grade de afară. O fată stă singură în picioare, în spatele clasei, pregătită parcă să răspundă oricând.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

“Ce credeți că e traficul de persoane?”, îi întreabă Florina Fabian, o tânără de la asociația Valoare Plus din Bacău. 

“O bătaie de joc”, răspunde o elevă de 13 ani, indignată. 

“Sclavia modernă în care oamenii profită de pe urma controlului și exploatării altora”, le dă Florina definiția realității în care rătăcesc multe suflete din zona lor.

Inițial, au crezut că liceul e ”vatra” traficului, dar cei mai expuși sunt cei de până la 8 clase

Discuția pe care Florina Fabian o are cu fetele și băieții de 13-14 ani face parte din proiectul “Stay Free 2.0” care a început în 2016. Inițial și-au propus să fie o campanie de prevenire a traficului de persoane în județele regiunii Moldovei, la licee, unde se gândeau că se află grupul țintă al traficanților.

Statisticile arată, însă, că nu liceenii, ci adolescenți de școala generală sau persoane cu maximum 8 clase absolvite alcătuiesc majoritatea victimelor traficului. De anul trecut au început să meargă și la școlile gimnaziale. 

Speră că din ce în ce mai puțini tineri vor cădea pradă fenomenului din care se câștigă zilnic 411 milioane$ la nivel global și din care maximum 2% dintre persoane ajung să fie salvate. 

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

”Efectul Caracal”

“Până să fie cazul de la Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi la proiect, de atunci sunt mult mai deschiși”, spune Florina. 

“Voi sunteți vizați, terminați clasa a VIII-a și mergeți la liceu la Vaslui, aveți grijă că intrați în grupuri noi”, îi atenționează ea.

–Cum credeți că arată un traficant de persoane?
-Ciudat.

-Ca un om normal. Știe să îi spună victimei ce vrea să audă. Traficantul știe să vândă visuri, este creativ, este imprecis, se mișcă repede, oferă cadouri, iubește banii.

Acum vreau să mă adresez vouă, fetelor. Metoda loverboy e cea mai eficientă. Băiatul mai întâi vă face cadouri, apoi vă oferă dragoste condiționată: «dacă mă iubești, faci aia»

Florina Fabian:

Florina le povestește despre o fată care a fost traficată în Amsterdam prin metoda loverboy. “A fost bătută și ne-a declarat că nu își amintește de câte ori a fost violată. Și până la toaletă dacă se ducea, se duce însoțită”.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

“Vălei!”, reacționează un băiat.

Pe fața tuturor se citește îngrijorarea și spaima. Ceea ce părea o oră exotică – ”vine cineva să ne vorbească despre traficanți”, se transformă într-o problemă pe care puștii o resimt aproape. Pe măsură ce trec minutele, ei se încruntă sau fac ochii mari, își bagă mâinile în gură, își rod unghiile, își frământă mâinile.

“Aș vrea să vă zic că sunt cazuri izolate, dar din păcate, foarte multe se întâmplă în zona Moldovei. Traficul de persoane pornește de la sărăcie“, subliniază tânăra. 

”O parolă de siguranță pe care să o inserați natural în conversație”

Ora nu este plină de definiții, ci de sfaturi utile. De exemple, cazuri concrete și ponturi, de mici detalii care, dacă li se repetă elevilor, pot face diferența între a rămâne liber și a intra pe o ușă de unde se iese greu.

”Aveți grijă dacă plecați într-o țară străină. Vă salvați numărul ambasadei României din țara respectivă. Faceți-vă copii după actele de identitate și puneți-le într-un loc știut doar de voi. Traficanții le iau victimelor actele și telefonul. La început le lasă să vorbească la telefon pentru a nu le da de bănuit părinților”, spune Florina.

”Să aveți o parolă de siguranță pe care să o folosiți în caz de pericol, cum ar fi: «mă doare măseaua» și inserați-o natural în conversație. Atunci persoana de la capătul celălalt va ști că trebuie să alerteze imediat autoritățile.” 

-Știați că videochatul e legal în România?
-Nu.

-Ați văzut vreun anunț de angajare pentru videochat?
-Da.

-Și ce oferă?
-Cazare, vacanțe, îngrijire.  

Florina le spune că, dacă se angajează în domeniul videochatului, există riscul ca atunci când vor vrea să renunțe la acest job să fie șantajați cu publicarea pozelor sau a videourilor.

Lecția de acasă

Rebeca Avram, fata de clasa a VIII-a care a stat în picioare pe tot parcursul prezentării, spune că două dintre surorile ei mai mari au primit locuri de muncă în străinătate de care au aflat abia după că nu existau. S-au descurcat cu greu. Fetele, povestește Rebeca, au primit de la mamă sfaturi de siguranță: dacă pleacă în străinătate, să descoasă o etichetă mai lungă de la o haină și să îndese acolo o copie după buletin.

Dialogul merge și în alte zone. Tinerii au nevoie să respire pentru că amenințarea afumase aerul încăperii. 

Rebeca spune că vrea să se facă scriitoare. Colegii râd în cor când o aud. Mai târziu spune că ar vrea să dea la un liceu de turism și apoi, “dacă aș avea posibilitatea să merg la o facultate, aș merge la Litere”. “Posibilitatea” se traduce în condiția intrării la buget, cu bursă. 

Rușinea de gura lumii

După oră, Ene-Vasile Sprâncenatu, directorul școlii din Lipovăț, localitate aflată la 10 kilometri sud de Vaslui, știe că elevii nu sunt obișnuiți să vorbească deschis despre problemele lor, de rușine. 

Își amintește că odată a chemat medicul din sat la ora de educație pentru sănătate, dar elevii nu i-au povestit nimic personal, de teamă să nu se afle în sat ce au făcut. 

În schimb, când a venit un psiholog din Vaslui, o elevă de clasa a VIII-a i-a mărturisit la finalul discuției că și-a început viața sexuală și i-a cerut sfatul. Pentru o comunitate mică, ceea ce a făcut fata este exprimarea curajului. Aici, a fi elevă și însărcinată nu încape în aceeași pagină a moralei colective și îți retează șansa pe mai departe. El are și un exemplu concret.

Dascălul povestește că după ce o elevă de clasa a VIII-a din satul vecin Fundu Văii a rămas însărcinată, s-au mobilizat directorii de la mai multe școli, astfel încât fata să meargă în continuare la școală.

Ce fel de părinți dau o șansă mai mare copiilor lor să fie feriți de pericol

Florina Fabian își amintește că într-un sat din Neamț, le spunea elevilor să nu aibă încredere totală în nimeni, în afară de părinți. 

“Sunt situații în care nici măcar părinții nu ne vor binele”, își amintește că a sunat replica unui băiat. La sfârșitul orei, a aflat de la colegii lui că acesta era obligat de părinți să cerșească. 

Ea spune că în toate școlile în care a fost a observat acest pattern: copiii nu au încredere în proprii părinți și le e frică sau rușine de ei. “Părinții din mediul rural sunt mult mai restrictivi decât cei din urban. Și copiii încearcă să se îndepărteze cât mai mult de ei.” 

Din punctul ei de vedere, acesta este un factor care poate contribui la aruncarea în brațele cuiva care mai apoi să îi traficheze. 

Analizate de Liberatea, dosarele rețelelor de trafic de fete de la Caracal arată într-adevăr că au avut șanse crescute să nu intre sau să iasă din statutul de victime exact acele fete ale căror părinți erau preocupați, dar nu tiranici, atenți, însă nu ajungeau să controleze total viața copiilor, până când aceștia să nu mai fie sinceri cu ei.

Ultima oră a trecut. Azi, Florina și colegul ei, Daniel Abortulesei, au fost în cinci școli gimnaziale din județul Vaslui. La fiecare, la sfârșit, le-au spus, simplu, elevilor ceea ce spunem celor mai dragi oameni din viața noastră: ”Vă rog foarte mult să aveți mare grijă de voi!”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro