ComenteazăSARS-CoV-2 e un patogen ciudat. Deși e considerat un virus al sistemului respirator, pare să afecteze mai multe organe din corp. Nu e deloc rar ca un virus de un anumit tip să cauzeze și probleme secundare, dar acesta ne-a furnizat multe surprize neașteptate și neplăcute.
Pacienții par să sufere un număr năucitor de complicații, de la vomă, diaree și dureri de spate, până la cheaguri de sânge, leziuni cardiace și probleme renale.
Semnele îngrijorătoare de la Urgențe
În luna mai, un studiu pe aproape 5.500 de pacienți prezenta un bilanț sumbru: dintre bolnavii de COVID-19 care necesită spitalizare, peste o treime dezvoltă probleme renale. Dintre cei care au nevoie de ventilație mecanică, 90% ajung să se confrunte cu astfel de afecțiuni.
Iar problemele se manifestă destul de devreme: o treime dintre pacienți fie ajung la spital din cauza insuficienței renale, fie le cedează rinichii la 24 de ore după internare.
Cifre similare au fost raportate și în China, unde tot cam o treime dintre pacienții care au făcut forme grave de COVID au dezvoltat și probleme renale – chiar și din rândul celor care nu aveau o afecțiune anterioară! Mulți dintre acești pacienți au necesitat dializă.
Nu e clar însă cât din aceste probleme renale sunt cauzate direct de COVID-19 și cât de degradarea stării de sănătate generate de această boală. Problemele renale pot apărea ca o complicație a mai multor afecțiuni grave.
Cei cu probleme renale sunt considerați pacienți cu risc sporit
Nu e vorba doar că SARS-CoV-2 cauzează probleme renale. Şi invers există o corelare: cei cu probleme renale preexistente par să fie mai puternic afectați de virus.
Spre exemplu, în Marea Britanie, cei care suferă de boli renale cronice sunt încadrați în aceeași categorie de risc cu cei de peste 70 de ani sau cei afectați de obezitate
Sunt mai multe mecanisme care ar putea explica acest risc sporit. Pentru început, bolile renale merg deseori mână în mână cu afecțiunile cardiovasculare. Dacă rinichii nu funcționează cum trebuie, crește riscul de boli cardiovasculare și devenim mai susceptibili la infarcte și alte afecțiuni ale inimii – un alt factor important de risc pentru COVID-19.
Apoi, cei cu probleme renale cronice sunt, de asemenea, mai susceptibili la diabet, care este un factor de risc în COVID-19.
O altă explicație posibilă este că persoanele care suferă de boli renale sunt deseori imunosuprimate: sistemul lor imunitar este afectat și incapabil să lupte cu infecțiile la capacitate optimă.
Acest lucru poate fi cauzat de boala renală în sine sau, în unele cazuri, de medicamentele luate pentru a trata boala renală.
Mai multe studii sunt în desfășurare pentru a înțelege ce se întâmplă exact și care sunt legăturile dintre coronavirus și rinichi. Una dintre teoriile cercetătorilor este că, dintr-un exces de zel, sistemul imunitar dezlănțuie o ofensivă care, involuntar, afectează și aceste organe.
Această așa-numită furtună de citokine ar face tot organismul să fie vulnerabil la complicații. Dar chiar și fără a înțelege în totalitate aceste mecanisme, există concluzii importante pe care le putem trage.
Ce trebuie să știm
În primul rând, este important ca doctorii să fie avizați asupra acestor factori de risc. Legătura dintre rinichi și COVID-19 a fost raportată prima dată în urmă mai bine de două luni și a apărut suficientă informație științifică pentru a trage un semnal de alarmă destul de clar.
Apoi, până nu ne lămurim cum stă situația cu medicamentele, experții recomandă ca pacienții cu afecțiuni renale să-și ia în continuare tratamentele și, dacă vor să-și ia o măsură de precauție, să evite anumite antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul.
Cei care suferă de afecțiuni renale este indicat să facă tot posibilul să evite o infecție, prin purtarea măștii, o igienă corespunzătoare și păstrarea distanței sociale.
Încă nu avem nici un tratament și nici un vaccin pentru COVID-19 și, de departe, prevenția este cel mai bun aliat al nostru.