Iniţiativa legislativă adoptată marţi seară de Senat modifică Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
Potrivit proiectului, instanţa poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 (n.r. – din culpă) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că executarea la domiciliu a pedepsei închisorii este suficientă, iar condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Cei care ar executa acasă pedeapsa ar putea ieşi şi la plimbare în curte, indiferent de cât de mare ar fi aceasta, căci prin domiciliu, conform proiectului de lege, se înţelege „locuinţa persoanei condamnate, încăperea, dependinţa sau locul împrejmuit ţinând de acestea.”
Persoanele condamnate la pedeapsa „închisorii la domiciliu” ar urma să fie supravegheate în permanenţă, prin intermediul unor brăţări electronice.
Condamnatul poate părăsi imobilul
Proiectul de lege prevede că la cererea condamnatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi îi poate permite acestuia, pe timpul exercutării pedepsei la domiciliu, părăsirea imobilului pentru o perioadă determinată de timp, în următoarele situaţii:
- în cazul îndeplinirii obligaţiilor care rezultă dintr-un contract de muncă/profesional;
- în cazul în care starea de sănătate o impune;
- în cazul în care este necesară prezenţa condamnatului în faţa autorităţilor judiciare
- în vederea unei obligaţii ce serveşte unui interes public.
Dar proiectul votat de Senat spune că acest acord prealabil al judecărului nici nu mai este necesar pentru condamnatul care părăseşte domiciliul atunci când se află în stare de necesitate, legitimă apărare, iresponsabilitate, intoxicaţie, eroare, ori a fost constrâns fizic sau moral.
La închisoare, doar sâmbăta şi duminica
Proiectul de lege al Alinei Gorghiu promovează şi noţiunea de „închisoare de week-end”.
Astfel, într-un articol nou ce ar urma să fie introdus în Codul Penal, se vorbeşte despre „executarea pedepsei închisorii mixt individualizată”.
„În raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art 98 ind.1 – 98 ind.7, dacă apreciază că este necesar pentru prevenirea infractorului de la săvârşirea de noi fapte penale, instanţa poate dispune individualizarea mixtă a executării pedepsei închisorii: în timpul săptămânii la domiciliu, iar în zilele de sâmbătă şi duminică în penitenciar”, se precizează în proiectul de lege.
Cine NU ar putea să facă închisoare acasă
Proiectul de lege prevede că NU poate fi dispusă executarea la domiciliu a pedepsei închisorii pentru cei care comit infracţiuni contra vieţii, contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie sau asupra fătului, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, trafic de persoane sau de minori, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice precum şi infracţiuni prevăzute de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
De asemenea, nu ar putea beneficia de avantajul executării pedepsei la domiciliu cei pentru care a fost revocată suspendarea pedepsei sub supraveghere, cei care s-au sustras de la urmărirea penală ori de la judecată sau au încercat să împiedice ancheta, cei care au încercat să evadeze sau i-au ajutat pe alţii să facă asta.
Proiectul de lege a fost votat de Senat cu 128 de voturi „pentru” şi doar două abţineri. Camera Deputaţilor este forul decizional.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro