ComenteazăProiectul de lege din Georgia „privind transparența influenței străine” prevede etichetarea ca agenți străini a tuturor organizațiilor non-profit și a companiilor care primesc cel puțin 20% din fonduri din străinătate.
Legea – între timp retrasă, cel puțin temporar, după două zile de proteste – ar viza practic o mulțime de organisme de supraveghere a democrației, a corupției și a statului de drept, filiale locale și parteneri ai organizațiilor internaționale de dezvoltare și umanitare, precum și o parte a presei independente, au spus criticii.
Partidul de guvernământ Visul georgian susține că nu a avut în vedere decât transparența atunci când și-a anunțat sprijinul pentru controversatul proiect de lege depus de partidul aliat Puterea poporului.
„Cetățenii georgieni au dreptul să știe ce interese și ce fel de finanțare se află în spatele entităților care participă la formularea și luarea deciziilor politice”, a declarat președintele Parlamentului, Shalva Papuashvili, care a respins criticile SUA și UE pe această temă.
Pentru a-și justifica decizia, Visul georgian a făcut referire la o lege americană din anii 30 – Legea privind înregistrarea agenților străini (FARA). Argumentul a fost prezentat și într-un articol de opinie publicat de Libertatea.
Criticii spun însă că există diferențe esențiale între FARA și proiectul de lege georgian.
Ce spune legea americană
Site-ul Eurasianet citează în acest sens o analiză realizată de Centrul Internațional pentru Drept al organizațiilor non-profit (ICNL) – o rețea de consultanță pentru societatea civilă cu sediul la Washington DC – și de partenerul său european de la Haga.
Această analiză susține că o diferență crucială este faptul că FARA, legea americană, nu impune înregistrarea unei persoane sau organizații ca agent străin doar pe baza finanțării din străinătate.
Pentru a fi înregistrat ca agent străin în SUA, trebuie să fii agent al unui actor străin, spre exemplu, să acționezi „sub conducerea și controlul unui guvern străin”, se arată în raport.
„Multe organizații non-profit și organizații media din SUA primesc subvenții străine și alte tipuri de sprijin, dar SUA nu le-au cerut să se înregistreze ca agenți străini în conformitate cu FARA”, observă analiza.
De fapt, doar 5% dintre cei înregistrați în conformitate cu FARA sunt organizații non-profit și chiar și acestea sunt, în cea mai mare parte, filiale ale unor partide politice străine, a constatat raportul.
Mai exact, scrie Eurasianet, în timp ce legea americană se concentrează asupra lobby-ului politic, legea din Georgia va afecta în primul rând societatea civilă, pe care donatorii, inclusiv cei străini, au cultivat-o timp de decenii.
Iar această societate civilă, observă site-ul de știri, a ajutat la demascarea și menținerea sub control a impulsurilor autoritare ale unei succesiuni de guverne georgiene.
O comparație „înșelătoare”
Argumentul este reluat și de organizația Human Rights Watch (HRW), care spune că legea din Georgia este incompatibilă cu legislația internațională privind drepturile omului și cu standardele care protejează drepturile la libertatea de exprimare și de asociere.
Organizațiile societății civile au condamnat comparație cu legislația americană ca fiind lipsită de onestitate și înșelătoare, deoarece legea americană reglementează în primul rând lobbyiștii și nu servește drept mecanism de slăbire a organizațiilor societății civile și a mass-media, spune HRW.
De asemenea, legea americană nu echivalează primirea de fonduri străine, parțial sau în întregime, cu faptul că o persoană sau organizație se află sub conducerea și controlul unui actor străin, spune HRW.
HRW mai observă că diverse declarații ale inițiatorilor proiectului de lege și ale liderilor partidului de guvernământ, sugerează că, dacă legea va fi adoptată, autoritățile o vor folosi pentru a stigmatiza și penaliza în continuare grupurile independente și mijloacele de informare în masă care critică guvernul.
Proiectul de lege a fost retras
Partidul aflat la guvernare în Georgia a anunțat joi că va retrage un proiect de lege ce prevede clasificarea instituțiilor media și a ONG-urilor care primesc finanțare din străinătate drept „agenți străini”.
Anunțul a fost făcut după două nopți de proteste violente, organizate de criticii care susțineau că proiectul de lege îngrădește libertatea de exprimare.
Partidul Visul Georgian a afirmat într-o declarație că va „retrage necondiționat proiectul de lege”, într-o încercare de a evita confruntarea în sânul societatății.
Opoziția a subliniat că legea este una „de inspirație rusă” și că ar stigmatiza și ar reprima societatea civilă și mass-media independentă din Georgia.
Rusia a adoptat propria versiune a unei legi privind „agenții străini” în 2012, extinzând-o de-a lungul anilor pentru a viza și suprima complet ONG-urile și mass-media finanțate de Occident.
Prin adoptarea legii, Georgia s-ar alătura unei liste de state postsovietice considerate nedemocratice și autoritare, precum Belarus, Tadjikistan și Azerbaidjan, care au copiat practic legea rusă privind restricționarea activităților ONG-urilor.
Din punct de vedere istoric, în Rusia și Georgia, termenul „agent” are sensul de „spion” și „trădător”, ceea ce conferă o conotație negativă activității desfășurate de societatea civilă, scrie BBC.