ComenteazăEste vorba despre controversatul paragraf 219a din Codul Penal, adoptat în 1933, la scurt timp după venirea la putere a lui Adolf Hitler.
Partidele de coaliţie de la guvernare, Social Democraţii (SPD), Verzii şi Liberalii (FDP), au votat în favoarea eliminării interdicţiei, în timp ce Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi extrema dreaptă (AfD) au votat împotrivă.
Ministrul liberal al justiţiei, Marco Buschmann, a declarat în timpul dezbaterilor din Bundestag că „era timpul” ca această lege să fie abolită, considerând că este „absurdă” și „depășită”.
Legea adoptată vineri va anula şi amenzile aplicate în ultimii ani medicilor care au furnizat informaţii pe site-ul lor despre avort.
Printre practicanţii urmăriţi penal se numără şi Kristina Hänel, medic generalist din Giessen (vest), care a primit o amendă de 6.000 de euro. Totodată, în iunie 2019, doi ginecologi din Berlin, Bettina Gaber şi Verena Weyer, au fost amendaţi fiecare cu câte 2.000 de euro din acelaşi motiv.
În acest context, medicii au preferat să elimine toate informaţiile pe această temă de pe site-urile lor şi au refuzat să apară în listele furnizate de planificarea familială.
În urma nemulțumirilor, Guvernul fostului cancelar Angela Merkel a decis, la începutul lui 2019, să relaxeze puţin această lege, permițând afișarea anunțurilor privind disponibilitatea pentru proceduri de întrerupere de sarcină, însă fără a detalia metodele folosite.
Subiectul avortului este unul controversat în Germania. Femeile care doresc această procedură în primele 12 săptămâni de sarcină trebuie să participe la o consultaţie obligatorie într-un centru autorizat. Scopul acestui interviu este „de a încuraja femeia să-şi continue sarcina”, potrivit legii.
Cu anumite excepţii (punerea în pericol a vieţii mamei, viol etc.), avortul, al cărui cost poate ajunge la câteva sute de euro, nu este decontat de casele de asigurări de sănătate.
Aproximativ 100.000 de avorturi sunt efectuate în fiecare an în Germania, dar tendinţa este în scădere în ultimii ani.