ComenteazăPropunerea legislativă prevede că în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying. Astfel, se vor introduce sesiuni de informare/teme/ cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de violenţa psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale potrivite.
Ce este „Bullying-ul”
Iniţiatorii dau şi definiţia fenomenului Bullying: „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într -un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”.
În societate, Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire.
Potrivit UNICEF, un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
- Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
- Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
- Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate. Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.
O statistică de la Asociaţia Telefonul Copilului arată că, în perioada 2015-2017, s-au înregistrat la noi în ţară 4.328 de cazuri de bullying.
Cum a ajuns fenomenul subiect de legiferare
Doi deputați PSD şi-au propus ca fenomenul numit ”bullying” să fie interzis în mod explicit și în România.
Modificările legislative pe care Andrei Pop și Florin Manole le-au adus au venit în urma statisticilor îngrijorătoare, care plasează țara noastră pe locul trei la nivel european, în ce privește fenomenul de bullying.
Concret, ar urma să fie sancționată orice formă de violență psihologică, discriminare sau hărțuire, atât în școli, cât și la locul de muncă.
„Niciun părinte nu dorește să audă că propriul lui copil a fost amenințat, agresat verbal, exclus, hărțuit sau bătut. Nimeni nu vrea să fie insultat, denigrat la locul de muncă. Completările au chiar acest scop: să protejeze copiii sau adulții de orice fel de violență. Ele sunt rezultatul unei realități care afectează drepturi și libertăți constituționale, precum dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, libertate individuală, protecția copiilor și a tinerilor, pe scurt, drepturile omului”, spunea Petre Florin Manole, unul dintre inițiatori.
Termenul de bullying a ajuns în România destul de recent. Fenomenul este, din păcate, mult mai prezent și mult mai vechi, mai ales în școlile din țara noastră.