În primăvara anului trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a făcut publică o listă cu mai multe loturi de apă îmbuteliată, aflată pe rafturi, care erau neconforme cu standardele privind microbii, adică le depășeau de sute, de mii sau chiar zeci de mii de ori. Era, efectiv, o apă infectă.
Nu numai că societățile producătoare nu au pățit nimic, dar una din ele a chemat în instant ANPC pe motiv că… nu trebuia să aducă la cunoștința opiniei publice informațiile privind apa otrăvitoare. Desigur, acțiune a fost ușuită până acum de judecători, dar să vedem de unde vine tupeul producătorului…
Nu răspunde nimeni de calitatea apei din magazine
Conform legislației actuale, un producător de apă potabilă îmbuteliată nu răspunde de calitatea produsului său decât până la 12 ore după îmbuteliere. Astfel, calitatea de la raft este condiționată de modul de depozitare al mărfurilor perisabile. Ce înseamnă perisabil în acest caz? Înseamnă că apar microbi în apa din sticlă dacă nu stă la o anumită temperatură! Păi, de unde apar ei? Din pereții sticlei nedesfăcute, evident, pentru că nu pot apărea din altă parte. Dar acest lucru nu s-a spus oficial niciodată.
Ping-pong cu ”otrăvuri” între instituțiile statului
Cine răspunde? Conform legislației, de protecția populației răspunde Direcția de Sănătate Publică (DSP) – care nu merge la raft; de raft răspunde ANPC, dar numai în zona etichetării, nu în legătură cu ”otrava” în sine; de controlul conținutului răspunde Direcția Sanitar Veterninară (DSV), care, de asemnea, nu merge la raft, pentru că analizele apei se fac doar la cel mult 12 ore de la îmbuteliere. Cine răspunde de calitatea concretă? Nimeni!
Desigur, legea nu îi interzice consumatorului să verifice compoziția produsului pe care l-a cumpărat, dar nimeni nu va fi tras la răspundere pentru ortava pe care a achiziționat-o.
”Ar fi bine să, cumpărați ape minerale, nu ape de izvor sau ape de masă”, ne-a spus, în acest context, Mihail Ianăș, președintele Apemin. Mihail Ianăș ne-a explicat că primele, care au surse foarte adânci în subteran, sunt supuse unor verificări foarte severe înainte de a fi introduse pe piață, pe când cele din urmă, extrase, în general, din surse de suprafață, ajung foarte ușor în galantar, dar nimeni nu știe de ce nu sunt supuse și ele acelorași reguli stricte.
”Trebuie făcută monitorizarea apei la raft”
Sorin Mierlea, președintele InfoCons, spune că noua lege a apelor minerale, care este în lucru la nivel de specialişti, trebuie să conțină cinci articole clare.
”În primul rând, apa de consum trebuie monitorizată periodic și la raft, nu doar la izvor, deoarece în acest moment calitatea apei îmbuteliate, în special cea de izvor și de masă, este de-a dreptul periculoasă și conform normlelor actuale, nimeni nu răspunde de acest lucur. Altfel spus nu monitorizăm doar porcul, ci și salamul rezultat, care este în galantar. De asemenea, monitorizarea la sursă trebuie să se facă anual, nu doar odată la 5 ani.
Standardele trebuie să se alinieze, adică obligațiile pe care le au producătorii de ape minerale, foarte severe, să fie egale cu cele ale producătorilor de ape de izvor și de masă, care sunt acum foarte permissive. LAREX să devină laboratorul national de testare a apei îmbuteliate la raft. Să nu mai fie trei instituții de control pentru apa îmbuteliată – ANSVSA, DSP ȘI ANPC, care se calcă pe picioare în acest domeniu fără să facă nimic – ci una singură” a spus Sorin Mierlea, președintele InfoCons, pentru Libertatea.
Citeşte şi: A sunat la 112 pentru că a suferit o entorsă pe munte. Ce pățise de fapt femeia și cum au reacționat salvamontiștii
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro