Legea bugetului de stat pe 2022 a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis

Decizia șefului statului a venit la doar câteva ore după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins sesizarea de neconstituționalitate pe proiectul bugetului de stat pe 2022 depusă de USR.

Ședința Curții a fost ținută cu o zi mai devreme decât era programat. În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi:

• A respins ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022;
• A respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituționale în raport cu critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
• A respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Cum decizia CCR este „definitivă și general obligatorie”, ținea doar de șeful statului dacă va promulga Legea bugetului de stat pe 2022.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2022 au fost adoptate pe 23 decembrie de plenul reunit al Parlamentului. Imediat după vot, vicepreședintele USR Dan Barna a anunțat de la tribuna Legislativului că va ataca legea la CCR.

„Este un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR. USR este în momentul de faţă singura opoziţie democratică din România. Vom ataca acest buget la CCR pentru că este un buget care discriminează românii şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL”, a afirmat Dan Barna la acel moment.

Formațiunea condusă de Dacian Cioloș a mai acuzat, într-un comunicat de presă, că „în bugetul pentru 2022, localităţile cu primari USR nu primesc bani, ceea ce reprezintă o evidentă discriminare pe criterii politice”.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 5,84% din PIB și un deficit ESA estimat la 6,2% din PIB.

Guvernul estimează, în bugetul pe anul viitor, o creștere economică de 4,6% din PIB și o inflaţie medie de 6,5%.

„Avem în față un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare ale Uniunii Europene. România are o viziune responsabilă de politici fiscale și bugetare, o stragie de consolidare fiscală graduală care să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4-5%, fiind conștientă că trebuie să pregătească economia în eventualitatea unor șocuri viitoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la dezbaterea din Parlament pe proiectul legislativ.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

„Nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune pe mediul de afaceri, vom menține regimul fiscal actual al IMM-urilor, schemele pentru ajutor și toate schemele pentru susținerea antreprenorilor”, preciza, la acel moment, șeful Guvernului.

Bugetul pe anul următor prevede creșteri de pensii, alocații și, pe alocuri, de salarii.

Pensia minimă va ajunge de la 800 de lei, în prezent, la 1.000 de lei. Punctul de pensie se majorează cu 10%, până la 1.586 de lei, iar alocațiile pentru copii vor ajunge la 243 de lei în cazul celor cu vârste între 2 și 18 ani. Pentru copiii sub 2 ani, alocațiile vor fi 600 de lei.

Luni, 27 decembrie, ministrul muncii, Marius Budăi, spunea că s-a găsit o soluţie legală pentru ca majorările prevăzute în bugetul pe anul viitor să intre în vigoare de la 1 ianuarie, chiar dacă USR a atacat legea la CCR.

Urmărește-ne pe Google News