Potrivit senatorului USR Vlad Alexandrescu, în sesizarea înaintată Curții, au fost aduse o serie întreagă de argumente, atât în ceea ce privește modul în care a fost adoptată cât și de conținut.
„Dincolo de aspectele formale, USR consideră că legea conține mai multe prevederi imprecise, care lasă locul la interpretări. Nu putem accepta că profesorul este un milițian care își impune cu forța opinia în școală. Școala este despre educație, nu despre instrucție, iar respectul pe care inițiatorii legii clamează că îl impun astfel nu se obține, în fapt, nici cu forța și nici cu frica”, spune senatorul Vlad Alexandrescu.
El mai menţionează că procesul educațional presupune interacțiune vie între profesor și elev, parteneriat și schimb constant de informații de ambele părți.
„Nu putem transforma elevul într-un element pasiv al procesului educațional. În ultimă analiză, i s-ar putea interzice elevului de a pune întrebări legitime, dacă sunt considerate ”ofensatoare” de către profesor. Ea duce școala românească înapoi cu 200 de ani”, consideră parlamentarul.
Alexandrescu mai afirmă că, în spiritul legii adoptate, elevul sau părintele nu se mai bucură de ”prezumția de nevinovăție”, ei trebuind să-și dovedească ”nevinovăția”, ceea ce este contrar principiilor dreptului național și european.
„Prezenta lege este o fortare a echilibrului între elevi-parinți pe deoparte și profesori pe de altă parte în cadrul actului educațional și transformarea profesorului într-un agent constatator. Consider că suntem toți egali în fața legii, legiuitorul nu are dreptul să creeze o specie de cetățeni privilegiați în fața legii”, mai spune Vlad Alexandrescu.
Senatul a adoptat la începutul lunii februarie proiectul de lege, care a fost iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae la cererea sindicatelor FSLI.
Şi asociațiile de elevi și cele de părinți contestă legea prin care profesorii au căpătat statul de autoritate public și spun că este imposibil pentru un elev să demonstreze că este nevinovat atunci când este acuzat de propriul profesor.