ComenteazăAceasta a fost remarcată de către Gelu Diaconu, fost șef al Fiscului, care a postat pe Facebook despre aceasta.
Mai mult, Diaconu îl acuză pe Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în Cabinetul Tudose și secretar de stat în Guvernul Grindeanu, că ar fi la originea acesteia.
Iată ce scrie Diaconu:
”Legea 29/2018 – o enormă hoție marca PSD
Ziua, că hoții profesioniști, Dragnea&co au șters dintr-un condei datoriile smecherilor, baronilor locali și ale familiilor politrucilor cu afaceri în imobiliare! Ciudat și inexplicabil, președintele Iohannis a promulgat această lege!
Acum două zile a fost promulgată legea nr.29/2018 privind anularea unor obligațîi fiscale. Dacă citiți textul legii, sunteți tentați să credeți că ar repara vreo nedreptate făcută vreunei categorii năpăstuită de contribuabili. Nici vorba de așa ceva!
Poate fi un adevărat STUDIU DE CAZ despre cum PSD-ul legiferează în România în beneficiul unui mănunchi de șmecheri, provocând pagube de sute de milioane bugetului de stat!
Așadar legea amintită anulează impozitul pe venit, contribuțiile sociale și accesoriile aferente calculate de fisc până la 1 iunie 2017 dezvoltatorilor imobiliari care au construit cvartaluri de blocuri de birouri și locuințe în cele mai luxoase zone ale țării: București, marile orașe, Mamaia, Năvodari, etc.
Acești șmecheri pentru a evita plata taxelor către stat “au construit pe persoană fizică” plătind impozite neglijabile în același cuantum prevăzut în Codul Fiscal pentru amărâțîi care au tranzacții ocazionale (vânzări case, apartamente, terenuri).
Diferența de taxare între persoanele juridice (constructorii cinstiți) și acești șmecheri/persoane fizice este uriașă. Doar cu titlu de exemplu: de la 16% impozit pe venit la valoarea tranzacției la 1% (sau2-3% pentru alte praguri valorice)!
Când eram șeful fiscului am inițiat controale care au reincadrat (perfect legal și echitabil fiscal) aceste tranzacțîi imobiliare că activitate economică cu caracter de continuitate. Spre cinstea ANAF, aceste controale au continuat și după plecarea mea, identificând sume de valori foarte mari.
Cu această lege, Dragnea cu hoțîi lui șterge totul dintr-un condei!
Dar nu se opresc aici. La presiunea baronilor PSD din județele din câmpie, anulează, în art.3 al aceleeasi legi, TVA-ul datorat și accesoriile calculate până la 31 decembrie 2016, pentru depășirea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA opozabilă marilor proprietari de terenuri care și-au valorificat propria producție. În schimb, cei care cumpără produse agricole și le prelucrează/consumă, la depășirea plafonului de TVA, au plătit TVA, de 24-20-19-9% (în funcție de perioada).
Și uite așa baronii lui Dragnea sunt scutiți de facto. Inimaginabil!
Va mărturisesc că, în în toți anii deloc puțini în care am lucrat în structurile MFP, nu am mai văzut un caz mai flagrant de legiferare cu dedicație și o pagubă aferentă atât de certă adusă bugetului de stat.
În timp ce pe șmecherii lor îi protejează, milioane de contribuabili onești sunt tarați de Mișa și gașcă lui pe la ghișeele ANAF.
Mă întreb cum de președintele Iohannis (sau consilierii săi) nu a sesizat această mârșăvie și a promulgat legea.Dormi liniștit, cititorule! Pablito lucrează pentru ține!”
Ministerul Finanțelor spune că a dat aviz negativ
Mai departe, vizat direct, Ministerul Finanțelor spune că a dat aviz negativ proiectului.
”Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări referitoare la Legea 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale:
Actul normativ a reprezentat o inițiativa parlamentară. În cadrul dezbaterii proiectului de lege, punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice a fost unul negativ, respectiv că nu susține promovarea acestei inițiative legislative.
Precizăm că Ministerul Finanțelor Publice și-a menținut această opinie pe întreaga durată a procesului legislativ”, scrie instituția într-un comunicat.
Diaconu îl acuză direct pe Mișa
Ulterior, Diaconu a revenit cu o nouă postare în care îl acuză direct pe Ionuț Mișa.
”Am primit o mulțime de mesaje că urmare a ultimei mele postări de la angajați ai MFP/ANAF, oameni de afaceri, contribuabili și prieteni.
Unul dintre aceștia îmi recomandă să îmi angajez bodyguarzi dată fiind miza enormă a hoției incredibile cauzată de aplicarea Legii 29/2018 privind anularea obligațiilor fiscale datorate de rechinii imobiliari
Alții îmi reproșau că am fost părtinitor acuzând PSD-ul chiar dacă inițiatorii legii cu dedicație pentru șmecherii imobiliari au fost parlamentari din PNL.
De aceea sunt necesare următoarele precizări privind parcursul legislativ al acestei mizerii legislative:
– la capătul firului inițiatorilor stă de fapt ministrul Mișa, în luna iunie (momentul inițierii) acesta fiind secretar de stat responsabil cu legislația în MFP;
– cu știrea ministrului, i se “servește” unui parlamentar PNL (fost vicepreședinte ANAF și ulterior, director al direcției de legislație din MFP) textul acestui proiect de lege. Că acest parlamentar era un amic din Constanța al ministrului Mișa este doar o coincidență
– pe parcursul legislativ al proiectului, Mișa, ulterior devenit ministru, nu se opune blocării acestuia, locul sau în “relația” cu parlamentul fiind luat de o apropiată, nouă secretara de stat pe legislație;
– expunerea de motive a legii este o insailare de tot râsul invocând “vinovăția” ANAF care nu și-ar fi exercitat “rolul activ” precum și două adrese ale unor administrații fiscale de sector din București;
– o adresa perfect fundamentată a Curții de Conturi este trecută “en passant” cu toate că această arată foarte clar (de altfel ține de abc-ul administrării fiscale!) că tranzacțiile imobiliare, cu caracter de continuitate/repetitive, în scopul realizării de venituri sunt impozitate că fiind “venituri din activități independente” și nu că tranzacții ocazionale din patrimoniul personal;
– cu toate acestea, guvernul și majoritatea parlamentară covârșitoare PSD achiesează la hoție și asigură votarea legii, chiar dacă ar fi putut-o bloca cu ușurință;
– pe tot parcursul legislativ “lobby-iștii” beneficiari ai zecilor de milioane de euro își fac cu prisosință datoria.
Un exemplu clasic al hoției transpartinice!
Oamenii aceștia ne consideră pe toți niște proști ușor manipulabili.Mulțumesc oamenilor cinstiți și verticali din MFP/ANAF care mi-au oferit și alte detalii profund revoltați de vremurile pe care le trăiesc!”, a scris Diaconu.
Raluca Turcan, printre inițiatori
Libertatea a verificat traseul proiectului. Acesta a fost propus Biroului Permanent de către Bogdan Huțucă și Raluca Turcan, ambii deputați PNL. Ulterior, s-au raliat proiectului și Claudiu Răcuci și Ștefan Ion, tot de la PNL.
Expunerea de motive arată că nu nu toate administrațiile fiscale au o practică unitară în astfel de cazuri. Unele înregistrează veniturile ca fiind transferuri din patrimoniul personal, altele ca activități independente. Ceea ce înseamnă niveluri diferite de taxare.
Odată cu adoptarea legii, acești samsari imobiliari nu vor mai plăti taxele mai mari pe care dezvoltatorii imobiliari cu firme le au de achitat, ci doar taxele mici pe care le plătește populația.
Mai jos pot fi consultate expunerea de motive și adresa către Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Adresa Catre Biroul Permanent by phradamon on Scribd
Expunere de Motive Rechini Imobiliari by phradamon on Scribd
Ce spune deputatul PNL Bogdan Huțucă
Îmi permit să îi sugerez fostului președinte al ANAF, Gelu Diaconu, să nu transforme războiul personal cu iz de vendetă dintre el și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, într-o suită de acuze calomnioase atât la adresa mea, cât și la adresa tuturor celor care au susținut o lege care degrevează foarte mulți români de bună credință de impunerile fiscale nedrepte ale ANAF. Ca o dovadă concludentă că cele spuse de Gelu Diaconu se înscriu în sfera fabulațiilor stă Punctul de Vedere negativ emis de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, la proiectul de lege pe care l-am inițiat.
În realitate, în „războiul de 100 de ani” dintre fostul președinte al ANAF și actualul ministru al Finanțelor, au fost prinși, ca victime colaterale, atât subsemnatul, în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, cât și 99% din Parlamentul României care și-a permis să voteze o inițiativă pozitivă.
Promovarea Legii 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale reprezintă o îndreptare a neaplicării principiului accesibilității și previzibilității legii, elemente fundamentale ale securității juridice într-un stat de drept și care permit contribuabilului să-și formeze conduita fiscală corespunzătoare, în caz contrar fiind obligat să suporte consecințele (previzibile) neconformării obligațiilor fiscale. O serie de contribuabili din România au fost supuși unor consecințe grave, respectiv stabilirea unui cuantum ridicat al dobânzilor și penalităților, la care contribuabilul nu ar fi fost obligat dacă organul fiscal și-ar fi îndeplinit obligația prevăzută în Codul de procedură fiscală, aceea de a-l înștiința cu privire la sarcinile fiscale.
Descrierea situației care a generat promovarea acestui act normativ
Impozitarea veniturilor obținute de către persoanele fizice atunci când acestea acționează ca și un dezvoltator imobiliar, respectiv transferă proprietăți imobiliare, altele decât locuințele utilizate în scop personal, este abordată diferit de organele fiscale competente. Astfel, aceste venituri sunt încadrate fie în categoria veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, fie în categoria veniturilor din activități independente.
În general, practica impozitării acestora a fost aceea de a aplica impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut și declarat de către notarii publici, cu toate că în cadrul normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal impozitul se calculează asupra venitului net anual, determinat pe baza datelor din contabilitate.
În acest context legal, se naște riscul ca veniturile obținute de către dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, care au fost supuse impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, impozit calculat, reținut la sursă, declarat și plătit de notarii publici, să fie reconsiderate drept venituri din activități independente urmând să fie supuse impozitării în mod corespunzător (cu impozit pe venit în cotă de 16% și contribuții sociale).
O astfel de situație nu ar fi însă corectă, având în vedere inconsecvența în modul de abordare al autorităților fiscale, atât în timp cât și din punct de vedere teritorial. Mai precis, o astfel de reconsiderare nu ar fi corectă, având în vedere următoarele aspecte:
1. În urma solicitărilor înaintate de contribuabili către diferite organele fiscale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind încadrarea veniturilor obținute de contribuabili din livrarea bunurilor imobile în categoria veniturilor din activități independente, acestea au emis opinii conform cărora astfel de venituri nu sunt obținute din desfășurarea unei activități independente, iar impozitul pe venit se calculează și se reține la sursă de către notarul public. Acest răspuns a fost oferit de organele fiscale, deși din perspectiva TVA acestea au opinat că persoana fizică care desfășoară o astfel de activitate este persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, deoarece activitatea economică desfășurată se referă la exploatarea bunurilor corporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.
2. O mare parte din persoanele fizice care au realizat operațiuni imobiliare constând în construirea de clădiri și vânzarea acestora, cumpărarea și vânzarea de construcții și terenuri, au fost controlate de organele fiscale competente pentru stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorate de aceste persoane. Cu toate acestea, organele fiscale nu au considerat că veniturile sunt obținute din activități independente și nu le-au impozitat corespunzător, considerând corect impozitul reținut de notari asupra transferului proprietății imobiliare din patrimoniul personal. De regulă persoanele fizice care au dezvoltat afaceri imobiliare nu au înființat SRL, SA sau alte forme de entități juridice, nu s-au autorizat nici ca persoane fizice, înregistrându-se doar ca plătitori de TVA. Astfel, organele fiscale nu numai că nu și-au îndeplinit rolul de îndrumare și asistență a contribuabililor, obligații stabilite prin art. 7 din Codul de procedură fiscală și Ordinul nr. 1338/2008 pentru aprobarea Procedurii privind îndrumarea și asistența contribuabililor de către organele fiscale, dar au omis în mod eronat să verifice și alte impozite datorate de persoana fizică, limitându-se doar la TVA.
Precizăm că art. 7 alin. (1) din Codul de procedură fiscală stabilește rolul activ al organului fiscal care constă în înștiințarea contribuabilului asupra drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege ce îi revin acestuia.
Totuși, autoritățile fiscale nu au sancționat și nu au făcut demersuri pentru întreruperea derulării acestei practici, deși de la bun început aceasta era contradictorie cu prevederile legale din Normele metodologice date în aplicarea Codului fiscal, potrivit cărora nu intră sub incidența impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, veniturile obținute din transferul bunurilor imobile din patrimoniul afacerii, caz în care discutăm de desfășurarea unor activități independente.
Organele fiscale au luat la cunoștință de această practică din informațiile furnizate în baza formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”. Prin intermediul acestui formular notarii publici comunică organului fiscal o serie de informații privind transferurile de proprietăți imobiliare efectuate prin procedura notarială, inclusiv date referitoare la venitul realizat și impozitul reținut pe fiecare beneficiar de venit. Prin urmare, organul fiscal, în alte situații decât cele în care au efectuat control fiscal, ar fi trebuit să sesizeze numărul mare de tranzacții efectuate de fiecare persoană fizică cu imobile din patrimoniul personal și să ia măsuri pentru a stopa impozitarea veniturilor obținute de acestea prin reținerea impozitului pe venit reținut de notarul public. Astfel, autoritățile fiscale au manifestat un comportament pasiv vizavi de modul de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice.
3. La data aprobării actului normativ nu era reglementată o procedură care să fie aplicată în cazul în care organele fiscale reconsideră modalitatea de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice din activitatea desfășurată de aceștia, în sensul că aceștia nu datorau impozit pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, ci impozit pe venitul din activități independente.
Nu există o procedură de compensare a obligațiilor fiscale datorate (stabilite în urma reconsiderării ca activitate independentă) cu sumele deja achitate la sediul notarului public. Astfel, în cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care au plătit impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin reținerea la sursă de către notarii publici și care, în urma reconsiderării activității ca activitate independentă, vor avea obligația de a plăti impozit de 16% din venitul impozabil, exista posibilitatea ajungerii în situația unei duble impuneri a aceleiași materii impozabile din cauza imposibilității efectuării unei compensări.
4. Începând cu anul 2008, această situație incertă s-a perpetuat, Agenția Națională de Administrare Fiscală făcând demersuri pentru clarificarea ei pe parcursul trimestrului II al anului 2016.
În opinia noastră, abordarea Legii nr. 29/2018 ar trebui generalizată pentru toți contribuabilii care suportă consecințe ale neîndeplinirii sau ale îndeplinirii defectuoase ale rolului activ al ANAF întrucât este în spiritul principiului certitudinii juridice, un principiu fundamental potrivit căruia aplicarea legii la o situație specifică trebuie să fie previzibilă.