Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional, dar apoi a început blocajul. Astfel, legea prin care au fost propuse pedepse mai dure dacă o persoană nu se predă în 7 zile a fost atacată de Curtea Supremă la CCR în decembrie 2023, Înalta Curte susținând că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

Primul termen a fost fixat de CCR pe 31 ianuarie 2024, dar începând de atunci au fost amânări succesive. Abia în octombrie 2024, CCR a respins sesizarea ICCJ și a stabilit că actul normativ este constituțional.

Legea prevede: „Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. […] Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea”.

Autorităţile române nu au reuşit în ultimii ani să aducă mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, în majoritatea cazurilor pentru că statele pe teritoriul cărora se află nu vor să îi extrădeze.

Este vorba despre Ionel Arsene (Italia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța), Sebastian Ghiță (Serbia) și Sorin Oprescu (Grecia). Ultimul nume sonor adus în România a fost Cătălin Cherecheş (Germania).

Acum doi ani, statul român a cheltuit peste două milioane de euro ca să aducă în țară peste 800 de fugari. Însă, potrivit noii legi care a intrat în vigoare anul trecut, fugarii vor fi obligați să suporte ei cheltuielile de „repatriere”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News