Legea gândită să-i oblige pe românii cu panouri solare la cumpărarea de baterii. Decizia anunțată de Klaus Iohannis, care a primit-o la promulgare

Șeful statului a decis întoarcerea legii, și nu promulgarea actului legislativ, după ce organizații care îi reprezintă pe proprietarii de panouri au acuzat că impunerea înseamnă cheltuieli de mii de euro în plus pentru fiecare gospodărie.

„Până în 2030, România și-a propus să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 gigawați (8.000 MW instalați – n.r.), reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. Ultimele modificări legislative făcute în Parlament înfrânează acest proces, care până acum a adus rezultate bune”, a spus Iohannis, în decizia de retrimitere în Parlament, postată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Anterior, Guvernul PSD-PNL a încercat să impună o „taxă pe Soare”, pentru echilibrarea sistemului energetic, care ar fi trebuit să intre în vigoare din 2026.

Executivul a renunțat la aceasta, în urma protestelor prosumatorilor și a opoziției, dar în legea de adoptare a unei alte ordonanțe a fost inclus un articol prin care impunea prosumatorilor să aibă baterii.

Discriminare între producători

Statul nu obligă la respectarea acelorași condiții multinaționalele din domeniul energiei care au instalate capacități eoliene de sute de MW, discriminând cele două categorii, arată experții consultați de Libertatea.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Legea ajunsă la Iohannis ar fi urmat să se aplice retroactiv și obliga prosumatorii existenți să aibă capacitate de stocare.

Ce sunt prosumatorii

Prosumatorii sunt consumatorii care au instalate și capacități de producere a energiei, aceștia fiind atât consumatori, cât și producători.

De obicei, aceștia au panouri fotovoltaice instalate pe case și foarte rar turbine eoliene.

Prosumatorii sunt atât persoane fizice care și-au pus panouri prin programul Casa Verde, cât și companii, cum e cazul unor retaileri ca Altex.

Aceștia erau obligați, conform proiectului de lege întors de președinte, să instaleze până la data de 31 decembrie 2027 capacități de stocare care să fie:

• Cel puțin 30% din puterea centralei electrice, dacă au instalați între 3 și 200 kW
• Cel puțin 50% din puterea instalată, dacă au instalați între 200 și 400 kW.

Costuri suplimentare

Practic, o familie care și-a pus pe casă panouri solare ce totalizează 3 kW ar fi trebuit acum să își cumpere și o baterie de minimum 1 kW.

Iar o companie care are panouri de 300 kW pe depozitele sale era obligată să aibă baterii de 150 kW.

Acest lucru ar fi dus la costuri mari pentru prosumatori.

Un MW de stocare se vinde pe Alibaba, în China, cu sume între 100.000 și 300.000 de dolari, astfel că un 1 kW capacitate înseamnă între 100 și 300 de de dolari.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

În schimb, site-ul HowToStoreElectricity.com scrie că un kW costă între 300 și 600 de dolari, în funcție de subvenții.

Mai multe asociații de producători de energie verde i-au cerut zilele trecute președintelui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul de lege prin care prosumatorii ar putea fi obligați să-și monteze baterii de stocare.

Prosumatorii, „șocați” de proiect

Dumitru Luță, vicepreședintele Asociației Micilor Producători de Energie Electrică din România (AMPEER), a cerut ca aceste costuri să fie impuse distribuitorilor, nu micilor producători.

„Bateriile sunt foarte scumpe. Au fost și mai scumpe. AMPEER nu este de acord cu impunerea acumulatorului, indiferent de grupa din care face parte prosumatorul. Dacă vrea statul român să o facă, să o facă pe pielea distribuitorilor”, spune Luță, conform PressOne.

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) a acuzat la rândul său că regulile sunt schimbate în timpul jocului.

„Actualii prosumatori au respectat legislaţia, au obţinut un certificat de racordare care le garantează că reţeaua de distribuţie îndeplineşte condiţiile tehnice pentru a preda şi prelua cantitatea de energie consumată/produsă. Noile prevederi legale adoptate de deputaţi vin cu obligaţii de stocare inclusiv pentru actualii prosumatori, iar cei mai mulţi dintre aceştia au apelat la sprijinul financiar de la AFM pentru montarea de panouri fotovoltaice. Ce se întâmplă cu acei prosumatori care nu-şi permit financiar să-şi cumpere baterii de stocare, în lipsa unei scheme de sprijin?”, a spus Viorel Lefter, președintele PATRES.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Scandalul stocării

Situația stocării a ajuns în atenția publică în ultimele zile, când, din cauza caniculei, consumul a crescut, iar producția nu ține pasul cu cererea. Există momente ale zilei când România importă 1.000 MW.

România a ajuns să plătească cea mai scumpă energie din Europa la orele de vârf.

Concomitent, din cauza caniculei a scăzut și producția de energie hidro și eoliană, iar după ora 18.00 nu mai intră în sistem nici energie solară, pentru că apune soarele.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a recomandat românilor să nu spele între orele 18 și 21 și să tină aparatele de aer condiționat între 24 și 26 de grade.

Problema cu energia regenerabilă este că e intermitentă, iar când nu bate vântul sau nu e soare trebuie pornite alte centrale. Însă România nu prea mai are ce, deoarece și-a asumat în fața Uniunii Europene închiderea centralelor pe cărbune.

Acuzațiile lui Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu a criticat lipsa stocării.

„Păi, măi, domn ministru, când ai declanșat aceste programe prin PNRR, prin proiecte naționale, prin fondul de modernizare, mintea ta n-a putut gândi că îți trebuie zonă de stocare și că România are o interconectare mare, de altfel, la nivel european de aproape 30% și că vei produce când va fi vânt și soare mai mult decât consumi?”, a spus, ironic, oficialul.

Burduja zice că a alocat bani

Vizat indirect de acuzațiile lui Ciolacu, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a scris pe Facebook că a demarat proiecte pentru stocarea energiei.

Acesta a scris că a alocat 80 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru stocare, schemă din care estimează că va încheia contracte de 1.800 MW.

De asemenea, din Fondul de Modernizare este pregătită o nouă schemă, de 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane anul acesta și 150 de milioane anul viitor, din care ar urma să se construiască minimum 3.000 MW stocare.

„În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem, inclusiv prin aceste finanțări, capacități de stocare de cel puțin 2.500 MW, iar până în 2026 să depășim 5.000 MW. Țintele acestea sunt ambițioase, dar sunt aliniate cu recomandările si analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minimum 4.000 MW”, a punctat Burduja.

Nu în ultimul rând, acesta a scris că a reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpustești, investiție de un miliard de euro.

Multinaționalele din energie ar fi fost exceptate

Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), România are o capacitate totală de generare de energie de 18.300 MW, din care 3.026 MW în eolian și 1.648 MW în solar.

Astfel, cele două surse intermitente de energie însumează 4.674 MW, adică 25% din capacitatea totală a României.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că prin noua lege, statul ar fi creat o discriminare: îi punea să aibă stocare pe prosumatorii cu panouri solare, dar îi ierta pe marii producători care au ferme eoliene.

Cine ar fi fost favorizat

Principalii producători eolieni din țara noastră sunt îndeosebi multinaționale din domeniul energetic, precum grupurile PPC (Grecia – care a preluat activele Enel), Evryo (fostul CEZ), E.ON (Germania), EDP (Portugalia), Verbund (Austria) și Monsson (România, controlat de familia Muntmark).

 „N-ar fi trebuit să se dea drumul niciodată fără baterii. Pentru absolut oricine trebuia să fie obligatorie de la început instalarea de baterii”, a spus Chisăliță pentru Libertatea.

„În plus, s-ar fi făcut o discriminare între prosumatori și multinaționalele care au instalat mii de MW în eolian. Adică pe unii îi obligam să aibă baterii, iar pe alții îi lăsam așa. După ce am dat sute de milioane de euro pe panouri solare, acum am fi dat sute de milioane pe baterii, bani care s-ar fi dus în China și din care ar fi câștigat câțiva intermediari. Dar de plătit am fi plătit noi toți cu vârf și îndesat”, a mai spus el.

Cum au apărut legile privind regenerabilele

Legea privind ajutoarele de stat din domeniul energiei regenerabile a fost adoptată în anul 2008 și a fost aprobată de către Comisia Europeană. La acel moment, România avea cea mai mare schemă de sprijin din Uniunea Europeană, de 20 de miliarde de euro.

Datorită acesteia, au apărut în România proiecte vizând energia regenerabilă care totalizau peste 30.000 MW, aproape dublu față de cei 18.300 MW instalați în acest moment.

Subvențiile au fost înjumătățite în 2013 de către Guvern, după ce marii consumatori industriali au amenințat că pleacă din țară, din cauza costurilor mari cu energia verde.

Legislație schimbată în doar 2 ani

Legislația privind prosumatorii a fost adoptată în 2022 și a suferit mai multe modificări.

Nici în legea privind energia regenerabilă, nici în cea destinată prosumatorilor nu a fost menționat că aceștia trebuie să dețină backup în sistem. Chisăliță spune însă că ar fi trebuit.

Expertul în energie consideră că n-ar fi fost corect ca aceia care au deja panouri să fie obligați să își pună baterii.

„Pe de altă parte, nu e corect pentru cei care deja și-au pus, și-au făcut niște calcule. Nu e normal la doi ani după să vii să îi obligi. Știu cazul unui cămin de copii care și-a pus cu chiu, cu vai panouri. De aia nu este bine să dai o lege după…”, punctează Chisăliță.

Urmărește-ne pe Google News