Secretarul de stat din Ministerul Justiției prezent la dezbaterile din comisia juridică a afirmat că ministerul a lucrat la un pachet de legi privind justiția, care se află în proces de avizare, în acest moment și urmează să fie prezentat Guvernului. Ea a arătat că ministerul nu este de acord cu forma legii în varianta inițială și are pregătite mai multe amendamente, care trebuie însușite de senatori.
”Pedeapsa de cinci ani, maximă la care se referă proiectul de lege este una care corespunde scopului legii. Dacă acest prag ar fi scăzut, eficiența acestui act normativ ar fi afectată. Deși suntem inițiatori, avem unele îmbunătățiri la proiect. Ele vizează în esență terminologia folosită în unele articole și reformularea unor articole”, a precizat secretarul de stat.
Potrivit acesteia, articolul 1 din lege trebuie să stipuleze că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani, cu executare în regim de detenție. ”Ne referim la aplicarea doar pentru pedepsele cu executare în regim de detenție, și nu în cazul pedepselor unde s-au stabilit ale tipuri de efectuare a pedepse, precum suspendarea”, a spus reprezentantul ministerului Justiției.
Șerban Nicolae, despre cei care au criticat amendamentele sale, pe Internet: ”Domnişoare cu barbă!”
Șerban Nicolae, președintele comisiei juridice, a declarat că anul trecut a fost un spor pozitiv în sensul în care 12.539 de persoane au fost încarcerate în penitenciare, și au fost eliberate 13.257 de persoane.
”Noi vorbim de o lege a grațierii care îngrozește o parte a societății și de care ar beneficia între 2000 și 3.000 de persoane. Niște fiare, bestii cu chip uman care au făcut abuz în serviciu”, a comentat șerban Nicolae, ironic, criticile aduse propunerii sale privind includerea în legea grațierii și a pedepselor pentru abuz în serviciu și trafic de influență.
”Pentru trafic de influență, condamnați definitiv, la nivelul anului trecut, au fost 24 de persoane. (..) Persoane care cel mai probabil nu trebuie să beneficieze de clemență, pentru că au o atitudine infracțională recunoscută și irecuperabilă. Au fost 10 condamnări pentru mărturie mincinoasă, și 10 pentru favorizarea infractorului. Și 13 condamnări pentru evadare. Probabil aceștia au ajuns din greșeală acolo, nu prezintă un pericol deosebit. Nu și-au dat seama, au evadat pentru că nu mai puteau suporta prezența unora intrați acolo pentru luare de mită și abuz în serviciu”, a mai spus Nicolae.
El a mai spus că anul trecut au fost 23 de condamnați pentru dare de mită, 1391 de persoane condamnate pentru tâlhărie, iar pentru furt calificat, 3.200 de persoane. ”Totuși, nu se compară cu darea de mită sau abuzul în serviciu, efectuate de infractori periculoși”, a adăugat el.
Potrivit lui Șerban Nicolae, cei care au protestat ”pe internet” împotriva propunerilor sale de modificare a legii grațierii sunt ”domnişoare cu barbă”.
”Infama propunere a mea şi care a generat protestele unor domnişoare cu barbă pe internet urma să producă următoarele efecte: beneficiau de graţiere 862 de persoane. Probabil figurile hâde ale unor infractori periculoşi, 862 de persoane, au înspăimântat mai mult decât 1400 – câţi erau în proiectul Guvernului – sau cinci mii şi ceva câţi erau în planul de măsuri alternative propus de PNL”, a mai spus senatorul PSD.
”Având în vedere că aceasta este săptămâna ce precede Învierea… Mă rog, și Mântuitorul a înviat tot noaptea, s-a și născut noaptea, toate domnișoarele cu barbă o să protesteze. Vă propun ca următoarea ședință consacrată acestei dezbateri (…) să aibă loc miercuri după-amiază. (…) Miercuri, 19, pe zi, urmează să facem o nouă dezbatere”, a conchis Șerban Nicolae.
Senatorul PNL Alina Gorghiu a criticat ”manieră neprofesionistă de dezbatere” din comisia juridică. ”Statistica pe care o citiți, nu știu de unde e. Mă interesează datele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor. Care e miza legii? Doamna secretar de stat spune că eliminăm o eventuală condamnare la CEDO, dar nu știm cifrele”, a spus senatoarea PNL.
Alina Gorghiu a propus să se voteze în comisie prelungirea termenului de adoptare tacită. ”Mi-e teamă că proiectul va trece în varianta inițială, care am văzut că nu e susținută nici de actualul ministru și nici de Guvern”, a adăugat ea.
Reprezentata Asociației Magistraților din România a criticat, la rândul ei, proiectul despre care spune că este ”lipsit de un studiu de impact”. Ea a menționat că, dat fiind gravitatea faptelor de corupție, nu se justifică prezența lor în lista celor care ar beneficia de clemență.
Magistrații consideră că o problemă o constituie și plata prejudiciului, pentru că în proiect se vorbește doar despre despăgubirile pentru persoanele afectate, dar nu se face trimitere la cheltuielile de judecată”.
USR a propus respingerea proiectului de lege, senastorii USR arătând că proiectul a produs atâtea nemulțumiri în societate.
Dezbaterile pe proiectul de lege privind grațierea colectivă vor fi reluate după Paște.