Un an de când legea graţierii a fost amânată de PSD, însă proiectul nu a fost respins în Parlament. De altfel, în total, sunt patru astfel de iniţiative legislative, încă în dezbaterea comisiilor, care prevăd graţierea unor persoane. Preşedintele PSD spunea, în urmă cu un an, că social-democraţii au nevoie de o perioadă de timp pentru a-şi da seama dacă este oportună sau nu o astfel de măsură.
„Le-am cerut colegilor mei să ne gândim serios în perioada următoare dacă această lege este oportună. (…) Cred că am fost foarte clar, avem nevoie de o zi sau o lună sau trei luni până când Ministerul Justiţiei ne prezintă celelalte proiecte de legi care să răspundă la probleme ridicate din justiţie”, a spus Liviu Dragnea, pe 10 mai 2017.
Între timp, Tudorel Toader nu doar că a prezentat pachetul legislativ, ci Parlamentul l-a şi adoptat. Acum, legile justiţiei sunt din nou în dezbaterea Parlamentului, după deciziile Curţii Constituţionale.
În paralel, comisia specială condusă de Florin Iordache a început dezbaterile pe modificările propuse la Codul Penal, printre care redefinirea abuzului în serviciu, a constituirii unui grup infracţional organizat, sancţionarea celor care folosesc sintagma „penali”, dar şi a celor care divulgă informaţii din dosare.
Subiectul graţierii este încă tabu. Nici Liviu Dragnea, nici alţi lideri PSD nu au mai discutat problema, dar au lăsat-o pe proces legislativ.
În 2013, parlamentarii s-au folosit de o iniţiativă mai veche pentru a adopta legea graţierii, episod cunoscut drept „Marţea neagră”. La presiunile opoziţiei şi a opiniei publice, puterea de atunci, în frunte tot cu PSD, a băgat legea graţierii la sertar şi a fost respinsă definitiv abia după un an, în noiembrie 2014. Situaţia este similară şi acum. În sertarele comisiilor din Parlament stau, de mulţi ani, patru proiecte de lege care vizează graţierea unor persoane.
Citeşte şi: Liviu Dragnea, interviu pentru AP. Critici la adresa DNA: “A mers prea departe”