Din cele trei motive de neconstituționalitate invocate de avocații lui Isărescu, judecătorii CCR au admis-o pe cea referitoare la o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său.
„Într-un comunicat, CCR a transmis: «Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate»”.
Într-un comunicat de presă, CCR susţine că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS, potrivit Digi24.
Sesizarea către CCR a fost formulată de Mugur Isărescu în procesul de la Curtea de Apel București, în care CNSAS a cerut instanței să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, acesta fiind reprezentat de avocatul Valeriu Stoica.
Procesul a început în septembrie 2020, la Curtea de Apel Bucureşti, iar în cererea trimisă în instanţă CNSAS arăta că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro