La mai bine de jumătate de an de când a fost adoptată, în primă etapă, de Parlament, legea privind organizarea judiciară devine efectivă. Președintele Klaus Iohannis a anunțat promulgarea legii, nemaiavând alte căi de atac.
Secția care va ancheta magistrații
Cea mai mare problemă din actul normativ, așa cum a fost el adoptat de Parlament, este înființarea unui secții speciale care să ancheteze faptele magistraților, sub numele de ”Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”.
Practic, ar fi vorba despre o nouă direcție, similară DNA sau DIICOT, care va ancheta nu faptele, ci persoanele. Singura astfel de instituție care mai anchetează categorii profesionale este Secția Parchetelor Militare.
”Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie” va fi în subordinarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și va avea ”competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.”
Mai mult, dacă într-un anumit dosar instrumentat de noua secție apar suspecți care nu sunt nici procurori, nici magistrați, ei vor fi anchetați tot de noua secție.
Obiecțiile președintelui
Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională și a retrimis legea în Parlament, pentru reexaminare, invocând mai multe probleme.
Șeful statului a avut obiecții legate de termenul de 30 de zile în care hotărârile judecătorești pot fi redactate, începând cu data pronunțării.
O altă nemulțumire a președintelui viza și creşterea vechimii necesare unui procuror sau judecător pentru a putea fi numit într-o funcţie de procuror în cadrul DIICOT, de la 6 la 8 ani.
CITEȘTE AICI LEGEA PRIVIND ORGANZIAREA JUDICIARĂ