Comisia pentru administraţie a Camerei Deputaţilor a respins, recent, proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a prezentat atunci propunerea în fața comisiei și a afirmat că propunerea legislativă vizează o unitate administrativă a României cu anumite prerogative suplimentare pentru gestionarea problemelor locale, pe modelul Italiei.
Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a afirmat că nu propune modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.
„Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Acele persoane şi instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj dat de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român”, a declarat deputatul UDMR.
Liderul grupului PSD, Vasile Suciu, a anunţat că social-democraţii nu susţin proiectul de lege. ”Mi-aş dori ca în acest an al Centenarului aceste luări de cuvânt să nu fie pătimaşe şi să creeze falii. PSD va vota împotriva acestui proiect”, a precizat el.
Deputatul PMP Marius Paşcan a criticat şi el proiectul, susţinând că iniţiatorii „agresează România”. „Agresaţi România în acest an al Centenarului prin acest proiect. Acest proiect întoarce ţara către perioada medievală. (…) Nu faceţi decât să tensionaţi artificial relaţia între români şi maghiarii din Transilvania”, a afirmat Paşcan, adresându-se parlamentarilor UDMR.
Deputatul USR Tudor Benga a spus că ”nicăieri nu s-a promis autonomia aşa cum o cer colegii de la UDMR.
”De fapt, ce se întâmplă cu acest proiect este împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă. Grupul USR va vota împotriva proiectului”, a subliniat Benga.
Fostul premier Mihai Tudose a criticat iniţiativa UDMR. „Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea nişte propuneri de discuţie amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveţi deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil, fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot aşa, amiabil. E jenant ce faceţi, stimaţi colegi”, a spus deputatul Mihai Tudose.
Deputatul UDMR Korodi Attila a afirmat că susţine proiectul, menţionând că a vorbi despre autonomie reprezintă „dorinţa implementării unui model european, de a apropia administraţia publică cât mai mult de cetăţean”.
„România, din păcate, are anumite carenţe în a răspunde cerinţelor comunităţilor minorităţilor. Observăm şi noi şi experţii internaţionali că există o serie de tratate internţionale ratificate de România ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parţial implementate. Observăm totodată, împreună cu organismele internaţionale, că din momentul aderării la UE, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale”, a adăugat deputatul UDMR.