„În ședința din 13 iulie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.1 alin.(4), (6) și (7) și art.19 din Legea privind protecția avertizorilor în interes public, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, au transmis reprezentanții CCR.
CCR argumentează că legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală.
„Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia”, mai transmit reprezentanții CCR.
Decizia CCR a fost luată, miercuri, în unanimitate, iar legea avertizorului va merge la promulgare. Președintele Klaus Iohannis o poate promulga, poate cere Parlamentului să o reexamineze sau poate sesiza la rândul său CCR.
Klaus Iohannis a declarat, săptămâna trecută, într-o conferință de presă că parcursul legii avertizorilor de integritate nu este finalizat, spunând că „este important să fie o lege bună”, mai ales că transpune o directivă UE.
„Situația e în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Acuma, la momentul când vorbim, legea e la CCR, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele”, a declarat Klaus Iohannis în conferința de presă de atunci.
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunță, într-un comunicat dat publicității joi, 30 iunie, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 29 iunie, proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate păstrând multe dintre amendamentele coaliției de guvernare, contestate de Opoziție și de specialiști.
În forma adoptată în plen a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern. Pe de altă parte, au fost respinse cinci din cele șase amendamente prin care erau scăzute amenzile pentru cei care persecută avertizorii.
În decembrie 2019 a fost emisă o directivă europeană care acordă o importanță mai mare rolului avertizorilor de integritate, atât în mediul privat, cât și în cel public. În aceste condiții, România a fost nevoită să-și actualizeze legislația în domeniu.
Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
La finalul lunii iunie zeci de ONG-uri și avertizori de integritate au semnat o scrisoare deschisă în care condamnă adoptarea proiectului de lege privind protecția avertizorilor de integritate.
Într-o scrisoare deschisă, intitulată „Avertizorii de integritate, o amenințare pentru coaliția de guvernare“, 21 de ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH și Expert Forum, și șapte avertizori de integritate, între care medicul Camelia Roiu, acuză PSD-PNL-UDMR-Minorități că nu doresc protecția celor care contribuie la prevenirea și combaterea corupției.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
IulianS • 13.07.2022, 13:32
Pentru cei care încă mai ezita: plecați! Foamea vine, hoții tot acolo, turnătorii la cotitura. Romania lui Ceaușescu, dar cu Coca Cola și McDonalds.