Actul normativ vizează stabilirea unor măsuri referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de expirarea datei limită de consum, stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor. El creează totodată un cadru normativ pentru definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr.178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.

Iniţiatorii proiectului – un grup de deputaţi PSD – atrag atenţia că în România se risipeşte peste 10% din mâncarea cumpărată.

Conform proiectului de lege, se introduc măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare; măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, conform legislaţiei în vigoare; măsuri privind transferul alimentelor prin donare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, către operatorii receptori, care desfăşoară activităţi înregistrate/autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu asumarea responsabilităţii privind îndeplinirea prevederilor legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor.

Produsele pot face obiectul transferului oricând în ultimele 10 zile de valabilitate până la atingerea datei durabilităţii minimale. Fac excepţie produsele alimentare perisabile care vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Direcţionarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, provenite din donaţii, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alţi operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.

Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilităţi fiscale, aşa cum sunt acestea reglementate de Codul fiscal. Sunt excluse de la donare/sponsorizare băuturile alcoolice.

Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în noua lege constituie contravenţie, dacă nu întruneşte condiţiile unei infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Fiecare român aruncă în fiecare zi câte o porție de mâncare, potrivit statisticilor UE, care arată că risipa alimentară se ridică, în România la 6.000 de tone pe zi. Anual, cantitatea de mâncare pe care o risipesc românii ajunge la 2,2 miliarde de kilograme, adică aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor (adică circa 300 de grame de mâncare în fiecare zi), s-a relevat în discuțiile din cadrul evenimentului „Leftovers”, ce a avut loc, ieri, la București.

Cu toate acestea, risipa alimentară nu provine numai de la gospodării, ci doar jumătate, adică 150 de grame de mâncare. O porție mică de mâncare cu care s-ar putea hrăni și eradica foametea la nivel de țară.

2,2 milioane de tone de alimente pe an nu sunt aruncate de populație, ci de marile companii, care țin produsele până aproape de expirarea valabilității, pentru cât mai mult profit, apoi sunt nevoite să le arunce, pentru că aceste alimente nu mai pot fi valorificate sub nicio formă.

Asta în ciuda faptului că 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică, iar 50% dintre copiii de la sate se află în risc de sărăcie extremă.

Citește și: VIDEO/ Bogdan Ene, neurochirurgul din Franța care vrea să revină acasă. ”Cine spune că nu se gândește să se întoarcă, fie s-a adaptat, fie minte”

 
 

Urmărește-ne pe Google News