ComenteazăLibertatea a derulat, în ultimele luni, o serie de investigații referitoare la pedepsele mici și chiar la clemența pe care o primesc agresorii sexuali asupra copiilor. Citește AICI toate investigațiile Libertății despre prădătorii de copii.
Prin instituirea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor, se păstrează evidența persoanelor fizice sancţionate, condamnate ori împotriva cărora s-au luat măsuri cu caracter penal ori administrativ, conform Codului penal, şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual penale.
Astfel, în Registru vor fi trecute persoanele condamnate pentru trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest
Nu se înscriu în acest registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.
Contact permanent cu poliția
Persoanele înscrise în registru au obligaţia de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia domiciliază, dar nu mai târziu de trei luni. Organele de poliţie trebuie să organizeze verificări la domiciliul persoanelor înscrise în registru, nu mai târziu de trei luni. Fotografierea persoanei înscrise în registru se face anual sau cu ocazia constatării schimbării înfăţişării persoanei.
Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară; mijloacele de existenţă; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic; unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.C
CITEȘTE ȘI: