Legea în cauză stabilește cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, comercializate ca produse alimentare și prezentate ca atare, transpunând în legislația internă mai multe directive ale UE.
Conform formei transmisă președintelui, Ministerul Sănătății va fi autoritatea competentă în domeniul suplimentelor alimentare pe bază de: vitamine; minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale; substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, altele decât vitamine şi minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, altele decât vitamine şi minerale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu extracte vegetale şi/sau animale; amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu extracte vegetale şi/sau animale, cu substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, cu plante şi/sau produse ale stupului.
De ce a fost atacată legea la CCR
În esență, Iohannis a arătat că proiectul inițial mai fusese respins în 2012 de Senat, iar acum Camera Deputaților s-a erijat în unic for decizional, trimițându-i legea la promulgare în data de 26 octombrie. În acest fel, a fost încălcat principiul bicameralismului, argumentează președintele.
Mai mult, dacă forma inițială prevedea o responsabilitate partajată privind introducerea pe piață a unor asemenea suplimente, acum Ministerul Sănătății este singurul care avizează acest lucru. Au fost eliminate din procedură Ministerul Agriculturii și Agenția Națională Anti-Doping.
Pentru aceste considerente, președintele a cerut CCR să constate neconstituționalitatea legii în integralitatea ei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro