ComenteazăEthan şi Sebastian erau de-o seamă. Ambii copii s-au rătăcit pe un câmp, într-o seară. Doar unul dintre ei a fost salvat; Sebi a murit de frig, pe câmpul unde poliţia bâjbâia, prin ceaţă şi prin proceduri, căutându-l.
Ethan Haus avea 6 ani şi a dispărut pe 15 octombrie 2019, la orele 16:00, după ce a mers să se joace cu câinele lui, în spatele casei. Se întunecase, se lăsa frigul, iar zona în care se rătăcise băieţelul era plină de câmpuri cu porumb şi de păduri mlăştinoase.
Găsit la 2,5 km de locul dispariției
Autorităţile din Minnesota (SUA) au făcut apel la voluntari şi, în scurt timp, peste 700 de oameni au fost acolo, ca să-l caute pe Ethan, scrie The Washington Post. Printre ei, era şi un fotograf cu o dronă cu termoviziune. La ora 1:00 noaptea, el a surprins linia formată din trupurile celor 250 de voluntari care nu voiau să renunţe la căutări şi la Ethan. Imaginea poate fi văzută aici.
https://twitter.com/SherbCoSheriff/status/1184301641656389632?ref_src=twsrc%5Etfw La ora 1:30, unul dintre voluntari a zărit, într-un lan de porumb, urma tălpii unui copil. Fotograful şi-a îndreptat drona în acea zonă şi, după câteva minute, pe monitorul lui a apărut imaginea câinelui cu care dispăruse băieţelul. Voluntarii au alergat într-acolo, iar Ethan a fost găsit în viaţă, după 10 ore de căutări neîntrerupte. Copilul se afla la circa 2,5 km de casa lui.
Sebastian Corbei avea 7 ani şi a dispărut la 9 ianuarie 2021, pe un câmp din judeţul Arad. Era ceaţă şi foarte frig, minus 9 grade Celsius, spun poliţiştii. Autorităţile n-au făcut apel la populaţie, iar în prima noapte, conform datelor oficiale, copilul a fost căutat de 163 de persoane şi cu un singur sistem de termoviziune, aflat la sol. Căutările au fost oprite după circa 6 ore. Pe Sebastian l-a găsit câinele unui cioban, 12 săptămâni mai târziu. Murise, cel mai probabil, de frig, la 3,2 km de locul de unde dispăruse.
„Alertă Copil”, respinsă de Guvernul Cîţu
În octombrie 2019, când în Minnesota mobilizarea oamenilor îi salva viaţa lui Ethan, fostul deputat PNL Ovidiu Raeţchi depunea în Parlamentul României un proiect de lege pentru instituirea sistemului „Alertă Copil”.
Raeţchi îşi dorea ca, atunci când e sesizată dispariţia unui minor, Poliţia să trimită mesaje de tip SMS către oamenii din acea zonă, ca ei să poată fi de ajutor, fie prin identificarea copilului, fie participând direct la operaţiunile de căutare. În plus, Raeţchi propunea ca Poliţia să difuzeze mesaje „Alertă Copil” şi către mass-media, cu solicitarea ca informaţia să fie difuzată în regim de „breaking news”.
La 11 februarie 2020, proiectul de lege a trecut de Camera Deputaţilor, prin aprobare tacită, şi a ajuns la Senat, unde a rămas blocat de un an. Luna trecută, Guvernul României a trimis un punct de vedere, anunţând că nu susţine proiectul de lege, din două motive. O dată, pentru că nu se ştie care va fi impactul financiar şi nici „propunerile realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor”, se precizează în documentul semnat de premierul Florin Cîţu.
Al doilea motiv invocat de Guvern e că şi „proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute” prevede, printre altele, un sistem de alertă similar.
Primele două variante, necâştigătoare
Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute a împlinit un an şi 8 luni de când stă la Ministerul de Interne.
În august 2019, când modul în care au acţionat procurorii şi poliţiştii în cazul Caracal – în urma căruia au fost răpite și ucise două tinere, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu (foto) – a indignat întreaga ţară, autorităţile au spus că de vină ar fi şi un vid legislativ şi, într-un exerciţiu de imagine, Ministerul Afacerilor Interne condus de Mihai Fifor a scos rapid atunci la înaintare un proiect de lege ce reglementa utilizarea unor metode de localizare, pentru găsirea persoanelor dispărute.
Acea primă variantă a Legii privind căutarea persoanelor dispărute avea o groază de hibe, după cum demonstra Libertatea, iar pe 8 august 2019, Guvernul Dăncilă a returnat proiectul la Ministerul de Interne, dar, cu numele, el a rămas pe lista priorităţilor legislative ale guvernului.
În decembrie 2019, după ce la Palatul Victoria a ajuns guvernul Orban I, Ministerul Afacerilor Interne condus de Marcel Velaa pus în dezbatere publică o nouă variantă de lege care, în aprilie 2020, a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei.
A treia variantă, neconstituţională
În septembrie 2020, când la conducere se afla guvernul Orban II, ministerul condus tot de Vela a încercat să treacă proiectul prin ordonanţă de urgenţă, dar specialiştii în Drept au avertizat atunci că vor apărea probleme de constituţionalitate, pentru că nu pot fi restrânse drepturi fundamentale ale omului prin OUG.
În octombrie anul trecut, 150 de ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă Parlamentului, solicitând „începerea de urgență a unui dialog cu Guvernul României, în vederea finalizării procesului de elaborare a legii privind căutarea persoanelor dispărute”.
Câteva zile mai târziu, cu susţinerea declarată a ministrului Marcel Vela, Guvernul Orban adopta ordonanţa de urgenţă prin care era înfiinţată Poliţia Animalelor, cu 499 de angajaţi, plus 88 de medici veterinari.
Bode, în februarie: „În viitorul foarte apropiat, trimitem legea în Parlament”
În decembrie 2020, după ce a fost instalat guvernul Cîţu, legea privind căutarea persoanelor dispărute a rămas o prioritate şi pentru noul Executiv.
„Proiectul e în interior, în dezbatere, şi am convingerea că în viitorul foarte apropiat putem ieşi cu el, prin asumare, îl vom trimite pentru dezbatere în Parlament”, declara ministrul de interne Lucian Bode, pe 25 februarie 2021, la Antena 3. Bode mai preciza că, la acel moment, 176 de copii dispăruţi erau căutaţi de Poliţia Română.
Conform Planului de Lucru al Guvernului pe 2021, proiectul de lege ar fi trebuit să intre în aprilie în şedinţa Executivului, pentru aprobare. Dar suntem la finalul lunii, iar el n-a fost pus nici măcar în dezbatere publică.
De ce durează atât de mult redactarea acestui proiect de lege? Elaborarea lui „a reprezentat un amplu proces de analiză” şi „au fost organizate mai multe grupuri de lucru cu reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu reprezentanții Ministerului Muncii și Justiției Sociale, precum și întâlniri cu organizații neguvernamentale”, explică Ministerul Afacerilor Interne, într-un răspuns remis la solicitarea ziarului Libertatea.
Copii care s-au rătăcit şi au fost găsiţi morţi
În ultimii şase ani, patru copii, dispăruţi pe câmpuri sau în păduri, au murit, aşteptând să fie găsiţi.
- Bobic Emanuel Beniamin avea 2 ani. A dispărut pe 1 martie 2014, la orele 15:00, din curtea casei sale, aflată la marginea comunei Ocna de Fier (Caraș-Severin). În prima noapte, căutările au fost sistate de poliţie în jurul orei 1:00. Emanuel a fost găsit de o bătrână din sat, pe 3 martie 2014. Era pe un deal, la 3 km de locul dispariției. Legiștii au stabilit că băiețelul a murit de frig.
- Grancea Claudia – Nicoleta avea 4 ani. A dispărut pe 18 martie 2014 din satul Mărgineni (Brașov), unde venise cu unchiul ei, care vindea mături. IPJ Braşov nu a solicitat un elicopter cu termoviziune la căutări. Claudia a fost găsită într-o pădure, de un muncitor forestier, pe 30 iunie 2014. Murise la circa 8 km de locul dispariției.
- Puia Florin avea 2 ani şi era din Brusturi (Bihor). A dispărut în dimineaţa zilei de 15 decembrie 2014, de lângă casa aflată la marginea satului, în liziera unei păduri. Nici la căutările lui, poliţia nu a chemat un elicopter cu termoviziune. În februarie 2016, la un an şi două luni de la dispariţia băieţelului, un localnic a găsit osemintele lui, în pădurea de lângă sat.
- Corbei Sebastian Ionel avea 7 ani şi a dispărut de lângă satul Vânători (Arad) în după-amiaza zilei de 9 ianuarie 2021. În prima noapte de căutări a fost ceaţă şi frig, iar poliţia s-a retras de pe teren în jurul orei 2:00. Trupul lui Sebi a fost găsit, după 12 săptămâni de la dispariţie, de câinele unui cioban. Era la 3,2 km de locul dispariţiei.
MAI mai are un singur sistem FLIR pentru elicoptere
Şansele de a-i găsi la timp pe copiii rătăciţi în spaţii deschise cresc dacă, încă din primele ore, căutările se fac şi din aer, cu elicopterele dotate cu sisteme de tip FLIR (Forward Looking Infrared) – care folosește tehnologia de detectare cu infraroșu – ale Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv) din MAI.
Cu ajutorul FLIR, zona dispariţiei poate fi scanată în modul infraroşu. În condiții de zbor la vedere, „distanța maximă de descoperire și evidențiere a țintei/obiectivului este de 6-8 kilometri, iar posibilitățile de descoperire cresc pe timp de noapte”, preciza IGAv, în 2014. MAI dispunea atunci de trei sisteme de tip FLIR Ultraforce Leo II, ce puteau fi montate pe două elicoptere de tip EC-135 şi două de tip IAR -316B.
Astăzi, în dotarea IGAv mai există un singur sistem de tip FLIR funcţional. „Celelalte au probleme tehnice şi nu mai pot fi folosite”, spune lt. Eugen Fricosu, purtător de cuvânt al IGAv. „Aceste sisteme de tip FLIR au fost cumpărate prin 2004-2005, iar preţul lor e unul ridicat, de câteva sute de mii de euro.”
Foto: Agerpres