Legea salarizării a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 28 iunie a.c., decretul de promulgare al Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Președintele Klaus Iohannis susține necesitatea de creștere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechitățile și disfuncționalitățile salariale. În același timp, Președintele României susține necesitatea unei creșteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivațiile adecvate și performanțele necesare din partea tuturor beneficiarilor.

Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental și parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esențială a programului de guvernare al actualei coaliții politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată și să concilieze obiectivul de creștere a salariilor cu cel de păstrare a stabilității macroeconomice și bugetare a României.

Președintele României atrage atenția că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

Recomandări

Elena Lasconi spune că Georgescu ar trebui consultat de un psihiatru. „Nu avem în program promovarea LGBTQ și nu vom trimite tineri pe front. E propagandă rusească”

Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.

Legea salarizării a fost adoptată pe 7 iunie în plenul Camerei Deputaţilor. 

Citește și: Ce prevede forma finală a legii salarizării unitare: Sporuri de suprasolicitare psihică, indemnizații de vacanță și indemnizaţii de hrană

Ultima variantă a Legii salarizării agreată cu Ministerul Finantelor prevede că abia de la 1 ianuarie 2018 toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de bani promisă.

Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a modificat articolul 25 al Legii salarizării astfel încât angajaţii din sistemele sanitare, de apărare, ordine publică şi securitate să primească sporuri în limita a maximum 30% din suma salariilor de bază şi a soldelor ordonatorului principal de credite, spre deosebire de ceilalţi bugetari la care cuantumul de 30% este calculat pentru fiecare ordonator de credite.

Recomandări

De ce neutralitatea României, dorită de Călin Georgescu, reprezintă propagandă rusă

În plus, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenţia în mediul rural, la apelurile de urgenţă, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.

Ei au mai decis un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% pentru personalul de predare din învăţământ, urmând ca acesta să fie acordat de la 1 decembrie 2018.

Deputaţii au mai modificat proiectul votata inițial de Senat, și au acordat un spor de 50% pentru funcţionarii care gestionează fonduri europene, indiferent de numărul proiectelor, și nu de 25% cât era inițial. Primarii care se ocupă de fonduri europene rămân cu sporul de 25%.

Legea salarizării unice mai prevede ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite, iar demnitarii vor fi exceptaţi şi de la acordarea indemnizaţiei de hrană.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de modificările aduse Legii salarizării, în condițiile în care ministrul Muncii a anunțat o decalare a calendarului majorărilor salariale. Profesorii amenință cu proteste.

Recomandări

TikTok recunoaște o campanie ilegală de influențare a votului pentru Călin Georgescu și una a Sputnik. Răspunsurile nu i-au convins pe eurodeputați

„Nu mai poate fi vorba despre o veste prea bună pentru colegii care lucrează în sistemul de Educaţie Publică. Atâta vreme cât prin ceea ce s-a transmis din partea Guvernului constatăm o încălcare flagrantă a programului de guvernare. Programul de Guvernare care a fost adoptat prin hotărârea Parlamentului României specifica foarte clar că, de la 1 iulie 2017, personalul din Învăţământ urma să beneficieze de o creştere salarială de 20%, iar de la 1 ianuarie 2018 de încă o creştere salarială de 30%”, a spus Marius Nistor, liderul federației sindicale „Spiru Haret”.

„E delicat să vii peste noapte şi să spui că nu mai primeşte pentru că nu mai sunt bani. Parcă până acum erau bani sau parcă până acum nu erau bani. Nu am avut date de acest gen”, a spus și Leonard Bărăscu, preşedintele SANITAS, citat de Digi 24.

Totodată, sindicaliștii din sistemul de apărare, prin vocea lui Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC) au acuzat Parlamentul că a distrus sistemul de apărare, prin amendamentele adoptate.

Citește și: Primarul din comuna unde slujește preotul Cristian Pomohaci, declarații uimitoare. Ce le făcea oamenilor

Urmărește-ne pe Google News