Ce se poate face cu legea salarizării, după eșecul reformei din PNRR. Dumitru Costin, BNS: Justiția a crescut ca un balaur, ar trebui să aibă lege separată. Restul familiilor ocupaționale să aibă o lege aplicată în etape

Afirmațiile acestuia vin după ce ultima versiune a legii a picat miercuri în discuțiile dintre partide și nu mai poate fi adoptată la timp până în 31 august pentru a putea lua cei 770 de milioane de lei din PNRR.

Transparentizarea veniturilor actuale, primul pas

„Ce ar trebui făcut cu legea? Noi am fost prima entitate care a cerut retragerea legii. Noi am propus și s-au pierdut 3 luni în care se putea construi altă lege. Primul pas ar trebui să fie un HG care să oblige toți ordonatorii de credite să prezinte defalcat salariul de bază, sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizații. După ce ai toate acestea, te poți așeza cu o grilă în față, nu înainte de a stabili niște principii de bază”, a spus Costin, pentru Libertatea.

Justiția își dă singură salarii, s-a creat o spirală

„Trebuie stabilite ierarhizări inter-ocupaționale. Acum avem o problemă uriașă: Justiția. Atât timp cât păstrezi Justiția nu mai ai asigurat un echilibru. În fiecare an ei au exploatat vulnerabilități privind salarizarea. Au și ei probleme de la grefieri în jos, unde e durere. Dar problema e că Înalta Curte este principalul ordonator de credite. În 2023 crescuse masa sumelor câștigate în instanță, iar în ultimul trimestru nu mai erau bani de salarii. La vremea respectivă, creanțele salariale erau de un miliard de lei. Acum sunt 5 miliarde de lei, la care se adaugă 6 miliarde de la alte familii ocupaționale”, a mai spus acesta.

Costin a spus că încă din 2023 se stabilise că trebuie o salarizare separată pentru Justiție. Dar discuțiile au picat ulterior.

„Această familie ocupațională a crescut ca un balaur. Și acum ar fi, dacă nu e pus acest balaur într-o cușcă, să nu mai apară sume cerute”
Dumitru Costin, liderul BNS

Transferurile pentru Sănătate

„Acum fiecare familie ocupațională se raportează la salariile din Justiție. Sănătatea are o problemă suplimentară de finanțare, respectiv sursele. Acum au ca surse contractele cu CNAS, dar pe lângă acestea există transferuri, adică o sumă distinctă ce se plătește. Aici sunt 17 din cele 84 de miliarde de lei, cam 20% din total. În momentul în care apare noua lege, dispare diferența. Așa li se plătesc majorările de salarii obținute din 2017 încoace”, afirmă Costin.

„Totul a fost o cârpeală”

„Nu s-a putut face nimic în astea 3 luni pentru că totul a fost o cârpeală. În momentul în care Pîslaru a început consultările atunci s-a descoperit tot acest haos. Și când a început să rezolve, au constatat că nu sunt bani”
Dumitru Costin, liderul BNS

„Am alergat după 50 de iepuri”

Acesta acuză guvernele care au negociat și manageriat PNRR.

„România a greșit încă din momentul proiectării PNRR. Noi ne-am propus 50 de ținte, am alergat după 50 de iepuri. Alții au avut 10. PNRR a fost prost scris și prost manageriat. A existat un comitet care trebuia să verifice stadiul PNRR, dar după ce am cerut stadiile legii salarizării și pensiilor, plus monitorizarea țintelor din energie, acest comitet nu a mai fost convocat”, a acuzat sindicalistul.

„Acum suntem la aceiași pași, dar cu un mare minus: nu vom mai putea lua banii europeni. Dar nu trebuie să ne stimuleze UE ca să ne facem singuri ordine în propria salarizare”, afirmă acesta.

Oprirea spiralei revendicative

„Soluția noastră: lege separată pentru familia Justiție, astfel încât să se stopeze spirala revendicativă prin procese. Pentru restul avem nevoie de un proiect unic ce să pornească de la transparentizarea veniturilor. O suprapunem apoi cu proiectul realizat cu consultanța Băncii Mondiale și vom putea calcula impactul.
Și apoi putem să asumăm aplicarea legii treptat, dar nu pe un calendar de 8-10 ani, ci pe unul strâns de 3-4, ca să nu așteptăm o eternitate”, a punctat șeful BNS.

De unde pot veni banii

Săptămâna trecută Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a cerut taxarea suplimentară a mediului de afaceri pentru a face sustenabilă legea salarizării.

Acesta a fost contrazis însă de oficiali din cadrul Băncii Naționale a României (BNR) și economiști, care au avertizat că România riscă să intre în categoria nerecomandată investițiilor.

„Veniturile pot fi obținute din altă parte. În România, avem două vulnerabilități: una privind evaziunea și frauda și alta privind funcționarea pieței muncii. Dacă am reduce evaziunea fiscală și frauda, și munca la negru și la gri, am avea un plus de 5% din PIB la buget”, a spus el.

„România trebuie să își asume război total împotriva evaziunii și muncii la negru. De exemplu, munca pe platformele electronice. Zilele trecute ANAF anunța că a controlat 800 de firme de ridesharing și a pus sechestru de 400 de milioane de lei”, susține el.

Fără subcontractări la achizițiile publice

Achizițiile publice sunt altă soluție. „Avem contracte câștigate și apoi subcontractate la mâna a cincea. Fiecare verigă de pe lanț își oprește un comision, dar în final ajungem la întârzieri și lucru de proastă calitate”, punctează el.

În fine, funcționarea instituțiilor de stat este alta.

„O altă vulnerabilitate este preluarea de către Poliția Economică a dosarelor de evaziune de la ANAF. Sunt 20.000 pe an, dar infractorii își continuă activitatea. S-a ajuns inclusiv să se dea șpagă ca să fie preluat dosarul, pentru că acestea durează cu anii”, acuză acesta.

Infractorii s-au digitalizat

Acesta spune că infractorii s-au digitalizat și acum fac firme-fantomă care sunt abandonate rapid după ce emit facturi.

„De când s-a băgat E-Factura s-au digitalizat infractorii. Înainte se vindeau chitanțiere în Colentina, acum se înființează zilnic sute de firme pe numele unor săraci, iar până vine Fiscul în 50 de zile, acestea emit facturi, apoi sunt abandonate rapid”, avertizează el.

În fine, taxarea inversă și companiile de stat ar putea aduce, la rândul, lor bani la buget.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE