Retrospectivă 2016 | Trei legi care au schimbat viața restanțierilor români

Darea în plată

Astfel că, prima lege care a dar speranță românilor a fost Legea dării în plată. Aceasta permite românilor care au datorii la creditele imobiliare pe care nu le mai pot restitui să dea casa înapoi băncii și să scape de orice obligație financiară pe care ar mai avea-o față de creditor. Până acum, mai bine de 4.700 de români au dat în plată casele, deși băncile se temeau că vor fi câteva zeci de mii care vor ajunge să recurgă la această măsură. Tot băncile calculau că vor avea pierderi de de până la 4 miliarde de lei. Mai mult, bancherii credea că din cauza acestei legi vor devein agenți imobiliari pentru că vor avea pe cap mii de case pe care vor trebui să le valorifice.

„După promulgarea Legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, crește oferta pe piață. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condițiile de creditare… Astfel, crește oferta, scade cererea, scade prețul, apoi, când prețul scade și alți clienți, care până atunci își plăteau creditele, vor fi stimulați să apeleze la legea dării în plată, declara Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

În încercarea de a opri intrarea in vigoare a acestei legi, bancherii au amenințat în vară că vor mări avansul la creditele imobiliare, lucru care s-a întors impotriva lor pentru că după această mișcare, creditarea pe aceste segment a ajuns aproape de zero. În plus, un rol foarte important la jucat și programul Prima casă, având în vedere că acesta este principalul morot al creditarii imobiliare în România, cu o cotă de aproape 90%.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Într-un final, legea a ajuns la Curtea Consituțională a României, unde a fost modificată în așa fel încât să încerce să mulțumească și debitorii și creditorii.

Legea conversiei creditelor

Legea conversiei creditelor a stârnit și ea multă vâlvă în lumea debitorilor, având în vedere că evoluția francului elvețian a subțiat extrem de mult puterea de cumpărare a celor care au apelat la un credit în această monedă exotică.

„Fiecare zi care trece este un calvar pentru oameni care au credite în franci elvețieni. Deși am anulat plafonul de 50% pentru gradul de îndatorare sperăm să găsim o soluție pentru anularea celuilalt plafon (n.r. – cel de 250.000 CHF)”, declara pentru Libertatea, în octombrie, deputatul Ana Bichall.

Tot pe această temă, deputatul Daniel Zamfir, spunea pentru Libertatea „Comisia Europeană a decis că băncile au vândut produse înșelătoare clienților. Și celor care au credite sub 250.000 și celor care au peste aceasta sumă. Iar în acest caz, noi nu putem pune prag înșelătoriei, mai ales că printre cei care au credite se află și români de bună credință care au luat credite peste acestă valoare.

Conversia se realizează prin act adițional la contractul de credit sau, în lipsă, prin Hotărâre judecătorească, la cursul de schimb la data încheierii contractului. Clauzele inițiale relative la costuri rămân neschimbate, cu condiția să fie mai favorabile consumatorului.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Deși inițial se vorbea de o medie a cursului dată de cursul valutar la care s-a semant contractul de creditare și cel la care se semnează actul adițional, după îndelungi discuții s-a ajuns la o conversie a creditelor la cursul istoric, adică a celor la data la care a fost semnat contractul.

Acum legea se află încă la CCR și urmează să se ia o decizie, la începutul lui 2017.

 Legea falimentului personal

După șase ani în care această legea  a fos tărăgămată, părea că 2016 va fi anul în care legea falimentului personal va intra în vigoare, dar nu a fost așa. Aceasta a fost amânată pentru 1 august 2017.

Inițioatorul legii explică, acum o lună că persoana care vrea intrarea în falimentul personal face voluntar o cerere și o depune la Comisia de Insolvență Regională.  „Din acel moment orice se suspendă orice executare silită și nici o altă executare silită nu mai poate fi începută și nici nu se mai calculează dobânzi sau alte penalități”, a declarat pentru Libertatea, deputatul Ana Birchall.

Potrivit ei, după ce a fost depusă cererea, persoana în cauză va trebui să prezinte și un plan de rambursare a datoriilor, cu plăți lunare, atât cât își poate permite el. Românilor aflați sub incidența legii falimentului personal nu li se vor restricționa accesul la servicii precum cablu sau telefonie.

Recomandări

Rusia reușește o străpungere importantă la Ceasiv Iar. Orașul are o importanță strategică majoră

Pentru a avea parte de aceste avantaje, debitorul va trebui să aibă reședință sau domiciliul în România de cel puțin 6 luni, înainte să depună cererea de restructurare a datoriilor.

Totodată, intră sub incidența acestei legi cei care au datorii destul de mari încât nu și le pot rezolva în decurs de un an fără să își afecteze traiul rezonabil.

Pentru a beneficia de rigorile legii insolvenței persoanelor fizice, o persoană va trebui să aibă datorii cel puțin egale cu valoarea-prag, adică de minim 15 salarii minime pe economie.

Legea a fost amânată la finele lui 2015, cu precizarea că va intra în vigoare la finalala acestui an, dar și acum a fost amânată pentru că autoritățile nu sunt pregătite să aplice legea.

„Amânarea cu încă șapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condițiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii. Pentru ca aceste noi structuri să poată funcționa, trebuie alocate resurse umane și financiare. Mai exact, este nevoie de specialiști care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una și trei luni”, anunța Guvernul, recent.

Potrivit autorităților, neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 (legea falimentului personal) ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvență pe bază de plan de rambursare și a procedurii simplificate de insolvență, pentru că statul în anul pe care l-a avut la dispoziție nu a făcut nici normele toate și nici nu a angajat oamenii care să se ocupe de cazuri.

„Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 314 posturi contractuale. În acest sens, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru a putea demara procedurile inițiale prevăzute de lege pentru anul 2016 urma să organizeze concursuri în vederea angajării pentru un număr de 68 de posturi, salariați cu statut de personal contractual, urmând ca pentru anul 2017 sa fie ocupate restul de 246 de posturi”, se justifica Executivul.

Urmărește-ne pe Google News